| 1 După doi ani, faraon a visat un vis. I se părea că stătea lângă râu.
| 1 La doi ani dupa aceea, a visat si Faraon un vis. Se facea ca statea langa rau; |
| 2 Şi iată că şapte vaci frumoase la vedere şi grase la trup s-au suit din râu şi au început să pască prin mlaştini.
| 2 Si iata ca au iesit din rau sapte vaci, frumoase la infatisare si grase la trup, si pasteau pe mal. |
| 3 După ele s-au mai suit din râu alte şapte vaci, urâte la vedere şi slabe la trup, şi s-au aşezat lângă ele pe marginea râului.
| 3 Iar dupa ele au iesit alte sapte vaci, urate la chip si slabe la trup, si au stat pe malul raului linga celelalte vaci; |
| 4 Vacile urâte la vedere şi slabe la trup au mâncat pe cele şapte vaci frumoase la vedere şi grase la trup. Şi faraon s-a trezit.
| 4 Si vacile cele urate si slabe la trup au mancat pe cele sapte vaci frumoase la chip si grase la trup; si s-a trezit Faraon. |
| 5 A adormit din nou şi a visat un al doilea vis. Se făcea că şapte spice de grâu grase şi frumoase au crescut pe acelaşi pai.
| 5 Apoi iar a adormit si a mai visat un vis: iata se ridicau dintr-o tulpina de grau sapte spice frumoase si pline; |
| 6 Şi după ele au răsărit alte şapte spice slabe şi arse de vântul de răsărit.
| 6 Si dupa ele au iesit alte sapte spice subtiri, seci si palite de vantul de rasarit; |
| 7 Spicele slabe au înghiţit pe cele şapte spice grase şi pline. Şi faraon s-a trezit. Iată visul.
| 7 Si cele sapte spice seci si palite au mancat pe cele sapte spice grase si pline. Si s-a trezit Faraon si a inteles ca era vis. |
| 8 Dimineaţa, faraon s-a tulburat şi a trimis să cheme pe toţi magii şi pe toţi înţelepţii Egiptului. Le-a istorisit visele lui. Dar nimeni n-a putut să le tălmăcească lui faraon.
| 8 Iar dimineata s-a tulburat duhul lui Faraon si a trimis sa cheme pe toti magii Egiptului si pe toti inteleptii lui; si le-a povestit Faraon visul sau, dar nu s-a gasit cine sa-l talcuiasca lui Faraon. |
| 9 Atunci mai marele paharnicilor a luat cuvântul şi a zis lui faraon: "Mi-aduc aminte astăzi de greşeala mea.
| 9 Atunci a inceput mai-marele paharnic sa graiasca lui Faraon si a zis: "Imi aduc aminte astazi de pacatele mele: |
| 10 Faraon se mâniase pe slujitorii lui; şi mă aruncase în temniţă, în casa căpeteniei străjerilor, pe mine şi pe mai marele pitarilor.
| 10 S-a maniat odata Faraon pe dregatorii sai si ne-a pus, pe mine si pe mai-marele pitar, sub paza in casa capeteniei garzii. |
| 11 Amândoi am visat câte un vis în aceeaşi noapte; şi anume, fiecare din noi a visat un vis care a primit o tălmăcire deosebită.
| 11 Atunci amandoi, si eu si el, am visat intr-o noapte cate un vis, dar fiecare am visat vis deosebit si cu insemnare deosebita. |
| 12 Era acolo cu noi un tânăr evreu, rob al căpeteniei străjerilor. I-am istorisit visele noastre, şi el ni le-a tălmăcit şi ne-a spus întocmai ce înseamnă visul fiecăruia.
| 12 Acolo cu noi era si un tanar evreu, un rob al capeteniei garzii, si spunandu-i noi visele noastre, ni le-a talcuit, fiecaruia cu intelesul lui. |
| 13 Lucrurile s-au întâmplat întocmai după tălmăcirea pe care ne-o dăduse el. Pe mine faraon m-a pus iarăşi în slujba mea, iar pe mai marele pitarilor l-a spânzurat."
| 13 Si cum ne-a talcuit el, asa s-a si intamplat: eu sa fiu pus iar in dregatoria mea, iar acela sa fie spanzurat". |
| 14 Faraon a trimis să cheme pe Iosif. L-au scos în grabă din temniţă. Iosif s-a ras, şi-a schimbat hainele şi s-a dus la faraon.
| 14 Atunci a trimis Faraon sa cheme pe Iosif. Si scotandu-l indata din temnita, l-au tuns, i-au primenit hainele si a venit la Faraon. |
| 15 Faraon a zis lui Iosif: "Am visat un vis. Nimeni nu l-a putut tălmăci; şi am aflat că tu tălmăceşti un vis îndată după ce l-ai auzit."
| 15 Iar Faraon a zis catre Iosif: "Am visat un vis si n-are cine mi-l talcui. Am auzit insa zicandu-se despre tine ca, de auzi un vis, il talcuiesti". |
| 16 Iosif a răspuns lui faraon: "Nu eu! Dumnezeu este Acela care va da un răspuns prielnic lui faraon!"
| 16 Iosif insa raspunzand, a zis catre Faraon: "Nu eu, ci Dumnezeu va da raspuns pentru linistirea lui Faraon". |
| 17 Faraon a început să istorisească atunci lui Iosif: "În visul meu se făcea că stăteam pe malul râului.
| 17 A grait apoi Faraon lui Iosif si a zis: "Am visat ca parca stateam pe malul raului |
| 18 Şi deodată şapte vaci grase la trup şi frumoase la chip s-au suit din râu şi au început să pască prin mlaştini.
| 18 Si iata au iesit din rau sapte vaci grase la trup si frumoase la chip si pasteau pe mal. |
| 19 După ele s-au suit alte şapte vaci, slabe, foarte urâte la chip şi sfrijite: n-am mai văzut altele aşa de urâte în toată ţara Egiptului.
| 19 Si dupa ele au iesit alte sapte vaci rele si urate la chip si slabe la trup, cum eu n-am vazut asemenea in toata tara Egiptului; |
| 20 Vacile cele sfrijite şi slabe au mâncat pe cele şapte vaci dintâi, care erau grase.
| 20 Si vacile urate si slabe au mancat pe cele sapte vaci grase si frumoase. |
| 21 Le-au înghiţit, fără să se poată cunoaşte că intraseră în pântecele lor; ba încă înfăţişarea lor era tot aşa de urâtă ca mai înainte. Şi m-am deşteptat.
| 21 Si au intrat cele grase in pantecele lor si nu se cunostea ca au intrat ele in pantecele acestora, caci acestea erau tot urate la chip, ca si mai inainte. Apoi, desteptandu-ma, am adormit iar. |
| 22 Am mai văzut în vis şapte spice pline şi frumoase, care creşteau pe acelaşi pai.
| 22 Si am visat iar un vis ca dintr-o tulpina au iesit sapte spice pline si frumoase. |
| 23 Şi după ele au răsărit şapte spice goale, slabe, arse de vântul de răsărit.
| 23 Si dupa ele au iesit alte sapte spice slabe, seci si palite de vantul de rasarit; |
| 24 Spicele slabe au înghiţit pe cele şapte spice frumoase. Am spus aceste lucruri magilor, dar nimeni nu mi le-a putut tălmăci."
| 24 Si cele sapte spice seci si palite au mancat pe cele sapte spice frumoase si pline. Am povestit acestea magilor, dar nimeni nu mi le-a talcuit". |
| 25 Iosif a zis lui faraon: "Ce a visat faraon însemnă un singur lucru: Dumnezeu a arătat mai dinainte lui faraon ce are să facă.
| 25 Atunci a zis Iosif catre Faraon: "Visul lui Faraon este unul: Dumnezeu a vestit lui Faraon cele ce voieste sa faca. |
| 26 Cele şapte vaci frumoase înseamnă şapte ani; şi cele şapte spice frumoase înseamnă şapte ani: este un singur vis.
| 26 Cele sapte vaci frumoase inseamna sapte ani; cele sapte spice frumoase inseamna sapte ani; visul lui Faraon este unul. |
| 27 Cele şapte vaci sfrijite şi urâte, care se suiau după cele dintâi, înseamnă şapte ani; şi cele şapte spice goale, arse de vântul de răsărit, vor fi şapte ani de foamete.
| 27 Cele sapte vaci urate si slabe, care au iesit dupa ele, inseamna sapte ani; de asemenea si cele sapte spice, seci si palite de vantul de rasarit, inseamna sapte ani. Vor fi sapte ani de foamete. |
| 28 Astfel, după cum am spus lui faraon, Dumnezeu a arătat lui faraon ce are să facă.
| 28 Iata pentru ce am spus eu lui Faraon ca Dumnezeu a aratat lui cele ce voieste sa faca. |
| 29 Iată, vor fi şapte ani de mare belşug în toată ţara Egiptului.
| 29 Iata, vin sapte ani de belsug mare in tot pamantul Egiptului. |
| 30 După ei vor veni şapte ani de foamete, aşa că se va uita tot belşugul acesta în ţara Egiptului, şi foametea va topi ţara.
| 30 Dupa ei vor veni sapte ani de foamete si se va uita tot belsugul acela in pamantul Egiptului si foametea va secatui toata tara. |
| 31 Foametea aceasta care va urma va fi aşa de mare că nu se va mai cunoaşte belşugul în ţară.
| 31 Si belsugul de altadata nu se va mai simti in tara, dupa foametea care va urma, ca va fi foarte grea. |
| 32 Cât priveşte faptul că faraon a visat visul de două ori înseamnă că lucrul este hotărât din partea lui Dumnezeu şi că Dumnezeu se va grăbi să-l aducă la îndeplinire.
| 32 Iar ca visul s-a aratat de doua ori lui Faraon, aceasta inseamna ca lucrul este hotarat de Dumnezeu si ca El se grabeste sa-l plineasca. |
| 33 Acum, faraon să aleagă un om priceput şi înţelept şi să-l pună în fruntea ţării Egiptului.
| 33 Si acum sa aleaga Faraon un barbat priceput si intelept si sa-l puna peste pamantul Egiptului. |
| 34 Faraon să pună prefecţi în ţară, ca să ridice o cincime din roadele Egiptului în timpul celor şapte ani de belşug.
| 34 Sa porunceasca dar Faraon sa se puna supraveghetori peste tara, ca sa adune in cei sapte ani de belsug a cincea parte din toate roadele pamantului Egiptului. |
| 35 Să se strângă toate bucatele din aceşti ani buni care au să vină; să se facă, la îndemâna lui faraon, grămezi de grâu, provizii în cetăţi şi să le păzească.
| 35 Sa stranga aceia toata painea de prisos in acesti ani buni ce vin si s-o adune in cetatile painii, sub mana lui Faraon, si sa o pastreze spre hrana; |
| 36 Bucatele acestea vor fi provizia ţării pentru cei şapte ani de foamete care vor veni în ţara Egiptului, pentru ca ţara să nu fie prăpădită de foamete."
| 36 Hrana aceasta va fi de rezerva in tara pentru cei sapte ani de foamete, care vor urma in tara Egiptului, ca sa nu piara tara de foame". |
| 37 Cuvintele acestea au plăcut lui faraon şi tuturor slujitorilor lui.
| 37 Aceasta a placut lui Faraon si tuturor dregatorilor lui. |
| 38 Şi faraon a zis slujitorilor săi: "Am putea noi oare să găsim un om ca acesta, care să aibă în el Duhul lui Dumnezeu?"
| 38 Si a zis Faraon catre toti dregatorii sai: "Am mai putea gasi, oare, un om, ca el, in care sa fie duhul lui Dumnezeu?" |
| 39 Şi faraon a zis lui Iosif: "Fiindcă Dumnezeu ţi-a făcut cunoscut toate aceste lucruri, nu este nimeni care să fie atât de priceput şi atât de înţelept ca tine.
| 39 Apoi a zis Faraon catre Iosif: "De vreme ce Dumnezeu ti-a descoperit toate acestea, nu se afla om mai intelept si mai priceput decat tine. |
| 40 Te pun mai mare peste casa mea, şi tot poporul meu va asculta de poruncile tale. Numai scaunul meu de domnie mă va ridica mai presus de tine."
| 40 Sa fii dar tu peste casa mea. De cuvantul tau se va povatui tot poporul meu si numai prin tronul meu voi fi mai mare decat tine!" |
| 41 Faraon a zis lui Iosif: "Uite, îţi dau stăpânire peste toată ţara Egiptului."
| 41 Apoi Faraon a zis lui Iosif: "Iata, eu te pun astazi peste tot pamantul Egiptului!" |
| 42 Faraon şi-a scos inelul din deget şi l-a pus în degetul lui Iosif; l-a îmbrăcat cu haine de in subţire şi i-a pus un lanţ de aur la gât.
| 42 Si si-a scos Faraon inelul din degetul sau si l-a pus in degetul lui Iosif, l-a imbracat cu haina de vison si i-a pus lant de aur imprejurul gatului lui. |
| 43 L-a suit în carul care venea după al lui şi strigau înaintea lui: "În genunchi!" Astfel i-a dat faraon stăpânire peste toată ţara Egiptului.
| 43 Apoi a poruncit sa fie purtat in a doua trasura a sa si sa strige inaintea lui: "Cadeti in genunchi!" Si asa a fost Iosif pus peste tot pamantul Egiptului. |
| 44 Şi a mai zis lui Iosif: "Eu sunt faraon! Dar fără tine nimeni nu va ridica mâna, nici piciorul în toată ţara Egiptului."
| 44 Si a zis iarasi Faraon catre Iosif: "Eu sunt Faraon! Dar fara stirea ta, nimeni nu are sa-si miste nici mana sa, nici piciorul sau, in tot pamantul Egiptului!" |
| 45 Faraon a pus lui Iosif numele: Ţafnat-Paeneah şi i-a dat de nevastă pe Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On. Şi Iosif a pornit să cerceteze ţara Egiptului.
| 45 Si a pus Faraon lui Iosif numele Tafnat-Paneah si i-a dat de sotie pe Asineta, fiica lui Poti-Fera, marele preot din Iliopolis. |
| 46 Iosif era în vârstă de treizeci de ani când s-a înfăţişat înaintea lui faraon, împăratul Egiptului, şi a plecat de la faraon şi a străbătut toată ţara Egiptului.
| 46 Iosif era de treizeci de ani cand s-a infatisat inaintea lui Faraon, regele Egiptului. Iesind dupa aceea de la fata lui Faraon, Iosif s-a dus sa vada toata tara Egiptului. |
| 47 În timpul celor şapte ani de rod, pământul a dat bucate din belşug.
| 47 Si a rodit pamantul in cei sapte ani de belsug cate un pumn dintr-un graunte. |
| 48 Iosif a strâns toate bucatele din aceşti şapte ani de belşug în ţara Egiptului. A făcut provizii în cetăţi, punând în fiecare cetate bucatele de pe câmpul dimprejur.
| 48 Si a adunat Iosif in cei sapte ani, care au fost cu belsug in tara Egiptului, toata painea de prisos si a pus painea prin cetati; in fiecare cetate a strans painea din tinuturile dimprejurul ei. |
| 49 Iosif a strâns grâu, ca nisipul mării, atât de mult că au încetat să-l mai măsoare, pentru că era fără măsură.
| 49 Astfel a strans Iosif grau mult foarte, ca nisipul marii, incat nici seama nu se mai tinea, caci nu se mai putea socoti. |
| 50 Înaintea anilor de foamete i s-au născut lui Iosif doi fii, pe care i-a născut Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On.
| 50 Dar inainte de a sosi anii de foamete, lui Iosif i s-au nascut doi fii, pe care i-a nascut Asineta, fata lui Poti-Fera, preotul din Iliopolis. |
| 51 Iosif a pus întâiului născut numele Manase; "căci", a zis el, "Dumnezeu m-a făcut să uit toate necazurile mele şi toată casa tatălui meu."
| 51 Celui intai-nascut, Iosif i-a pus numele Manase, pentru ca si-a zis: "M-a invrednicit Dumnezeu sa uit toate necazurile mele si toate ale casei tatalui meu"; |
| 52 Şi celui de al doilea i-a pus numele Efraim; "căci", a zis el, "Dumnezeu m-a făcut roditor în ţara întristării mele."
| 52 Iar celuilalt i-a pus numele Efraim, pentru ca si-a zis: "Dumnezeu m-a facut roditor in pamantul suferintei mele". |
| 53 Cei şapte ani de belşug care au fost în ţara Egiptului au trecut.
| 53 Iar dupa ce au trecut cei sapte ani de belsug, care au fost in tara Egiptului, |
| 54 Şi au început să vină cei şapte ani de foamete, aşa cum vestise Iosif. În toate ţările era foamete; dar în toată ţara Egiptului era pâine.
| 54 Au venit cei sapte ani de foamete, dupa cum spusese Iosif. Atunci s-a facut foamete in tot pamantul, dar in toata tara Egiptului era paine. |
| 55 Când a flămânzit, în sfârşit, toată ţara Egiptului, poporul a strigat la faraon să-i dea pâine. Faraon a spus tuturor egiptenilor: "Duceţi-vă la Iosif şi faceţi ce vă va spune el."
| 55 Cand insa a inceput sa sufere de foame si toata tara Egiptului, atunci poporul a inceput a cere paine la Faraon, iar Faraon a zis catre toti Egiptenii: "Duceti-va la Iosif si faceti cum va va zice el!" |
| 56 Foametea bântuia în toată ţara. Iosif a deschis toate locurile cu provizii şi a vândut grâu egiptenilor. Foametea creştea din ce în ce mai mult în ţara Egiptului.
| 56 Asadar, fiind foamete pe toata fata pamantului, a deschis Iosif toate jitnitele si a inceput a vinde paine tuturor Egiptenilor. |
| 57 Şi din toate ţările venea lumea în Egipt ca să cumpere grâu de la Iosif; căci în toate ţările era foamete mare.
| 57 Si veneau din toate tarile in Egipt, sa cumpere paine de la Iosif, caci foametea se intinsese peste tot pamantul. |
