| 1 Saul se învoise la uciderea lui Ştefan. În ziua aceea, s-a pornit o mare prigonire împotriva Bisericii din Ierusalim. Şi toţi, afară de apostoli, s-au împrăştiat prin părţile Iudeii şi ale Samariei.
| 1 Si Saul s-a facut partas la uciderea lui. Si s-a facut in ziua aceea prigoana mare impotriva Bisericii din Ierusalim. Si toti, afara de apostoli, s-au imprastiat prin tinuturile Iudeii si ale Samariei. |
| 2 Nişte oameni temători de Dumnezeu au îngropat pe Ştefan şi l-au jelit cu mare tânguire.
| 2 Iar barbati cucernici au ingropat pe Stefan si au facut plangere mare pentru el. |
| 3 Saul, de partea lui, făcea prăpăd în biserică; intra prin case, lua cu sila pe bărbaţi şi pe femei şi-i arunca în temniţă.
| 3 Si Saul pustiia Biserica, intrand prin case si, tarand pe barbati si pe femei, ii preda la temnita. |
| 4 Cei ce se împrăştiaseră mergeau din loc în loc şi propovăduiau Cuvântul.
| 4 Iar cei ce se imprastiasera strabateau tara, binevestind cuvantul. |
| 5 Filip s-a coborât în cetatea Samariei şi le-a propovăduit pe Hristos.
| 5 Iar Filip, coborandu-se intr-o cetate a Samariei, le propovaduia pe Hristos. |
| 6 Noroadele luau aminte cu un gând la cele spuse de Filip, când au auzit şi au văzut semnele pe care le făcea.
| 6 Si multimile luau aminte intr-un cuget la cele spuse de catre Filip, ascultandu-l si vazand semnele pe care le savarsea. |
| 7 Căci din mulţi îndrăciţi ieşeau duhuri necurate şi scoteau mari ţipete; mulţi slăbănogi şi şchiopi erau tămăduiţi.
| 7 Caci din multi care aveau duhuri necurate, strigand cu glas mare, ele ieseau si multi slabanogi si schiopi s-au vindecat. |
| 8 Şi a fost o mare bucurie în cetatea aceasta.
| 8 Si s-a facut mare bucurie in cetatea aceea. |
| 9 În cetate era un om, numit Simon, care zicea că este un om însemnat; el vrăjea şi punea în uimire pe poporul Samariei.
| 9 Dar era mai dinainte in cetate un barbat, anume Simon, vrajind si uimind neamul Samariei, zicand ca el este cineva mare, |
| 10 Toţi, de la mic până la mare, îl ascultau cu luare aminte şi ziceau: "Acesta este puterea lui Dumnezeu, cea care se numeşte "mare"."
| 10 La care luau aminte toti, de la mic pana la mare, zicand: Acesta este puterea lui Dumnezeu, numita cea mare. |
| 11 Îl ascultau cu luare aminte, pentru că multă vreme îi uimise cu vrăjitoriile lui.
| 11 Si luau aminte la el, fiindca de multa vreme, cu vrajile lui, ii uimise. |
| 12 Dar când au crezut pe Filip, care propovăduia Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu şi a Numelui lui Isus Hristos, au fost botezaţi, atât bărbaţi cât şi femei.
| 12 Iar cand au crezut lui Filip, care le propovaduia despre imparatia lui Dumnezeu si despre numele lui Iisus Hristos, barbati si femei se botezau. |
| 13 Chiar Simon a crezut; şi după ce a fost botezat, nu se mai despărţea de Filip şi privea cu uimire minunile şi semnele mari care se făceau.
| 13 Iar Simon a crezut si el si, botezandu-se, era mereu cu Filip. Si vazand semnele si minunile mari ce se faceau, era uimit. |
| 14 Apostolii care erau în Ierusalim, când au auzit că Samaria a primit Cuvântul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru şi pe Ioan.
| 14 Iar apostolii din Ierusalim, auzind ca Samaria a primit cuvantul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru si pe Ioan, |
| 15 Aceştia au venit la samariteni şi s-au rugat pentru ei, ca să primească Duhul Sfânt.
| 15 Care, coborand, s-au rugat pentru ei, ca sa primeasca Duhul Sfant. |
| 16 Căci nu Se coborâse încă peste niciunul din ei, ci fuseseră numai botezaţi în Numele Domnului Isus.
| 16 Caci nu Se pogorase inca peste nici unul dintre ei, ci erau numai botezati in numele Domnului Iisus. |
| 17 Atunci Petru şi Ioan au pus mâinile peste ei, şi aceia au primit Duhul Sfânt.
| 17 Atunci isi puneau mainile peste ei, si ei luau Duhul Sfant. |
| 18 Când a văzut Simon că Duhul Sfânt era dat prin punerea mâinilor apostolilor, le-a dat bani
| 18 Si Simon vazand ca prin punerea mainilor apostolilor se da Duhul Sfant, le-a adus bani, |
| 19 şi a zis: "Daţi-mi şi mie puterea aceasta, pentru ca peste oricine-mi voi pune mâinile să primească Duhul Sfânt."
| 19 Zicand: Dati-mi si mie puterea aceasta, ca acela pe care voi pune mainile sa primeasca Duhul Sfant. |
| 20 Dar Petru i-a zis: "Banii tăi să piară împreună cu tine, pentru că ai crezut că darul lui Dumnezeu s-ar putea căpăta cu bani!
| 20 Iar Petru a zis catre el: Banii tai sa fie cu tine spre pierzare! Caci ai socotit ca darul lui Dumnezeu se agoniseste cu bani. |
| 21 Tu n-ai nici parte, nici sorţ în toată treaba aceasta, căci inima ta nu este curată înaintea lui Dumnezeu.
| 21 Tu n-ai parte, nici mostenire, la chemarea aceasta, pentru ca inima ta nu este dreapta inaintea lui Dumnezeu. |
| 22 Pocăieşte-te, dar, de această răutate a ta şi roagă-te Domnului să ţi se ierte gândul acesta al inimii tale, dacă este cu putinţă;
| 22 Pocaieste-te deci de aceasta rautate a ta si te roaga lui Dumnezeu, doara ti se va ierta cugetul inimii tale, |
| 23 căci văd că eşti plin de fiere amară şi în lanţurile fărădelegii."
| 23 Caci intru amaraciunea fierii si intru legatura nedreptatii te vad ca esti. |
| 24 Simon a răspuns: "Rugaţi-vă voi Domnului pentru mine, ca să nu mi se întâmple nimic din ce aţi zis."
| 24 Si raspunzand, Simon a zis: Rugati-va voi la Domnul, pentru mine, ca sa nu vina asupra mea nimic din cele ce ati zis. |
| 25 După ce au mărturisit despre Cuvântul Domnului şi după ce l-au propovăduit, Petru şi Ioan s-au întors la Ierusalim, vestind Evanghelia în multe sate de ale samaritenilor.
| 25 Iar ei, marturisind si graind cuvantul Domnului, s-au intors la Ierusalim si in multe sate ale samarinenilor binevesteau. |
| 26 Un înger al Domnului a vorbit lui Filip şi i-a zis: "Scoală-te şi du-te spre miazăzi, pe drumul care coboară spre Ierusalim la Gaza şi care este pustiu."
| 26 Si un inger al Domnului a grait catre Filip, zicand: Ridica-te si mergi spre miazazi, pe calea care coboara de la Ierusalim la Gaza; aceasta este pustie. |
| 27 Filip s-a sculat şi a plecat. Şi iată că un etiopian, un famen cu mare putere la împărăteasa Candace a etiopienilor şi îngrijitorul tuturor vistieriilor ei, venit la Ierusalim ca să se închine
| 27 Ridicandu-se, a mers. Si iata un barbat din Etiopia, famen, mare dregator al Candachiei, regina Etiopiei, care era peste toata vistieria ei si care venise la Ierusalim ca sa se inchine, |
| 28 se întorcea de acolo şi şedea în carul lui şi citea pe prorocul Isaia.
| 28 Se intorcea acasa; si sezand in carul sau, citea pe proorocul Isaia. |
| 29 Duhul a zis lui Filip: "Du-te şi ajunge carul acesta!"
| 29 Iar Duhul i-a zis lui Filip: Apropie-te si te alipeste de carul acesta. |
| 30 Filip a alergat şi a auzit pe etiopian citind pe prorocul Isaia. El i-a zis: "Înţelegi tu ce citeşti?"
| 30 Si alergand Filip l-a auzit citind pe proorocul Isaia, si i-a zis: Intelegi, oare, ce citesti? |
| 31 Famenul a răspuns: "Cum aş putea să înţeleg, dacă nu mă va călăuzi cineva?" Şi a rugat pe Filip să se suie în car şi să şadă împreună cu el.
| 31 Iar el a zis: Cum as putea sa inteleg, daca nu ma va calauzi cineva? Si a rugat pe Filip sa se urce si sa sada cu el. |
| 32 Locul din Scriptură pe care-l citea era acesta: "El a fost dus ca o oaie la tăiere; şi, ca un miel fără glas înaintea celui ce-l tunde, aşa nu Şi-a deschis gura;
| 32 Iar locul din Scriptura pe care-l citea era acesta: "Ca un miel care se aduce spre junghiere si ca o oaie fara de glas inaintea celui ce-o tunde, asa nu si-a deschis gura sa. |
| 33 în smerenia Lui, judecata I-a fost luată. Şi cine va zugrăvi pe cei din timpul Lui? Căci viaţa I-a fost luată de pe pământ."
| 33 Intru smerenia Lui, judecata Lui s-a ridicat si neamul Lui cine-l va spune? Ca se ridica de pe pamant viata Lui". |
| 34 Famenul a zis lui Filip: "Rogu-te, despre cine vorbeşte prorocul astfel? Despre sine sau despre vreun altul?"
| 34 Iar famenul, raspunzand, a zis lui Filip: Rogu-te, despre cine zice proorocul acesta, despre sine ori despre altcineva? |
| 35 Atunci Filip a luat cuvântul, a început de la Scriptura aceasta şi i-a propovăduit pe Isus.
| 35 Iar Filip, deschizand gura sa si incepand de la scriptura aceasta, i-a binevestit pe Iisus. |
| 36 Pe când îşi urmau ei drumul, au dat peste o apă. Şi famenul a zis: "Uite apă; ce mă împiedică să fiu botezat?"
| 36 Si, pe cand mergeau pe cale, au ajuns la o apa; iar famenul a zis: Iata apa. Ce ma impiedica sa fiu botezat? |
| 37 Filip a zis: "Dacă crezi din toată inima, se poate." Famenul a răspuns: "Cred că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu."
| 37 Filip a zis: Daca crezi din toata inima, este cu putinta. Si el, raspunzand, a zis: Cred ca Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu. |
| 38 A poruncit să stea carul, s-au coborât amândoi în apă, şi Filip a botezat pe famen.
| 38 Si a poruncit sa stea carul; si s-au coborat amandoi in apa, si Filip si famenul, si l-a botezat. |
| 39 Când au ieşit afară din apă, Duhul Domnului a răpit pe Filip, şi famenul nu l-a mai văzut. În timp ce famenul îşi vedea de drum, plin de bucurie,
| 39 Iar cand au iesit din apa, Duhul Domnului a rapit pe Filip, si famenul nu l-a mai vazut. Si el s-a dus in calea sa, bucurandu-se. |
| 40 Filip se afla la Azot, de unde s-a dus până la Cezareea. Şi propovăduia Evanghelia în toate cetăţile prin care trecea.
| 40 Iar Filip s-a aflat in Azot si, mergand, binevestea prin toate cetatile, pana ce a sosit in Cezareea. |
