1 După ce ne-am smuls din braţele lor, am plecat pe apă şi ne-am dus drept la Cos, a doua zi la Rodos, şi de-acolo la Patara.
| 1 Si dupa ce ne-am despartit de ei, am plecat pe apa si, mergand drept, am venit la Cos si a doua zi la Rodos, iar de acolo la Patara. |
2 Am găsit o corabie, care avea să treacă în Fenicia, ne-am suit în ea şi am plecat.
| 2 Si gasind o corabie, care mergea in Fenicia, ne-am urcat in ea si am plecat. |
3 Am trecut prin faţa insulei Cipru, am lăsat-o la stânga şi ne-am urmat drumul spre Siria; apoi ne-am dat jos în Tir, unde avea să se descarce corabia.
| 3 Si zarind Ciprul si lasandu-l la stanga, am plutit spre Siria si ne-am coborat in Tir, caci acolo corabia avea sa descarce povara. |
4 Acolo am găsit pe ucenici şi am rămas şapte zile. Ucenicii, prin Duhul, ziceau lui Pavel să nu se suie la Ierusalim.
| 4 Si gasind pe ucenici, am ramas acolo sapte zile. Acestia spuneau lui Pavel, prin duhul, sa nu se suie la Ierusalim. |
5 Dar când s-au împlinit zilele, am plecat şi ne-am văzut de drum; şi ne-au petrecut toţi, cu nevestele şi copiii, până afară din cetate. Am îngenuncheat pe mal şi ne-am rugat.
| 5 Si cand am implinit zilele, iesind, am plecat, petrecandu-ne toti, impreuna cu femei si cu copii, pana afara din cetate si, plecand genunchii pe tarm, ne-am rugat. |
6 Apoi ne-am luat ziua bună unii de la alţii, şi noi ne-am suit în corabie, iar ei s-au întors acasă.
| 6 Si ne-am imbratisat unii pe altii si ne-am urcat in corabie, iar aceia s-au intors la ale lor. |
7 După ce ne-am isprăvit călătoria pe mare, din Tir am plecat la Ptolemaida, unde am urat de bine fraţilor şi am stat la ei o zi.
| 7 Iar noi, sfarsind calatoria noastra pe apa, de la Tir am venit la Ptolemaida si, imbratisand pe frati, am ramas la ei o zi. |
8 A doua zi, am plecat şi am ajuns la Cezareea. Am intrat în casa lui Filip evanghelistul, care era unul din cei şapte, şi am găzduit la el.
| 8 Iar a doua zi, iesind, am venit la Cezareea. Si intrand in casa lui Filip binevestitorul, care era dintre cei sapte (diaconi), am ramas la el. |
9 El avea patru fete fecioare care proroceau.
| 9 Si acesta avea patru fiice, fecioare, care prooroceau. |
10 Fiindcă stăteam de mai multe zile acolo, un proroc, numit Agab, s-a coborât din Iudeea
| 10 Si ramanand noi acolo mai multe zile, a coborat din Iudeea un prooroc cu numele Agav; |
11 şi a venit la noi. A luat brâul lui Pavel, şi-a legat picioarele şi mâinile şi a zis: "Iată ce zice Duhul Sfânt: "Aşa vor lega iudeii în Ierusalim pe omul acela al cui este brâul acesta şi-l vor da în mâinile Neamurilor."
| 11 Si, venind el la noi, a luat braul lui Pavel si legandu-si picioarele si mainile a zis: Acestea zice Duhul Sfant: Pe barbatul al caruia este acest brau, asa il vor lega iudeii la Ierusalim si-l vor da in mainile neamurilor. |
12 Când am auzit lucrul acesta, atât noi, cât şi cei de acolo, am rugat pe Pavel să nu se suie la Ierusalim.
| 12 Si cand am auzit acestea, il rugam si noi si localnicii sa nu se suie la Ierusalim. |
13 Atunci Pavel a răspuns: "Ce faceţi de plângeţi aşa şi-mi rupeţi inima? Eu sunt gata nu numai să fiu legat, dar chiar să şi mor în Ierusalim pentru Numele Domnului Isus."
| 13 Atunci a raspuns Pavel: Ce faceti de plangeti si-mi sfasiati inima? Caci eu sunt gata nu numai sa fiu legat, ci sa si mor in Ierusalim pentru numele Domnului Iisus. |
14 Dacă am văzut că nu-l putem îndupleca, n-am mai stăruit şi am zis: "Facă-se voia Domnului!"
| 14 Si neinduplecandu-se el, ne-am linistit, zicand: Faca-se voia Domnului. |
15 După zilele acelea, ne-am pregătit de plecare şi ne-am suit la Ierusalim.
| 15 Iar dupa zilele acestea, pregatindu-ne, ne-am suit la Ierusalim. |
16 Câţiva ucenici din Cezareea au venit şi ei cu noi şi ne-au dus la unul numit Mnason, din Cipru, vechi ucenic, la care aveam să găzduim.
| 16 Si au venit impreuna cu noi si dintre ucenicii din Cezareea, ducandu-ne la un oarecare Mnason din Cipru, vechi ucenic, la care am fost gazduiti. |
17 Când am ajuns la Ierusalim, fraţii ne-au primit cu bucurie.
| 17 Si sosind la Ierusalim, fratii ne-au primit cu bucurie. |
18 A doua zi, Pavel a mers cu noi la Iacov, şi toţi prezbiterii s-au adunat acolo.
| 18 Iar a doua zi Pavel a mers cu noi la Iacov si au venit acolo toti preotii. |
19 După ce le-a dat ziua bună, le-a istorisit cu de-amănuntul ce făcuse Dumnezeu în mijlocul Neamurilor prin slujba lui.
| 19 Si imbratisandu-i le povestea cu de-amanuntul cele ce a facut Dumnezeu intre neamuri, prin slujirea lui. |
20 Când l-au auzit, au proslăvit pe Dumnezeu. Apoi i-au zis: "Vezi, frate, câte mii de iudei au crezut, şi toţi sunt plini de râvnă pentru Lege.
| 20 Iar ei, auzind, slaveau pe Dumnezeu, si i-au zis: Vezi frate, cate mii de iudei au crezut si toti sunt plini de ravna pentru lege. |
21 Dar ei au auzit despre tine că înveţi pe toţi iudeii care trăiesc printre Neamuri să se lepede de Moise, că le zici să nu-şi taie copiii împrejur şi să nu trăiască potrivit cu obiceiurile.
| 21 Si ei au auzit despre tine ca inveti pe toti iudeii, care traiesc printre neamuri, sa se lepede de Moise, spunandu-le sa nu-si taie imprejur copiii, nici sa umble dupa datini. |
22 Ce este de făcut? Negreşit, mulţimea are să se adune, căci vor auzi că ai venit.
| 22 Ce este deci? Fara indoiala, trebuie sa se adune multime, caci vor auzi ca ai venit. |
23 Deci fă ce-ţi vom spune noi. Avem aici patru bărbaţi care au făcut o juruinţă.
| 23 Fa, deci, ceea ce iti spunem. Noi avem patru barbati, care au asupra lor o fagaduinta; |
24 Ia-i cu tine, curăţă-te împreună cu ei şi cheltuie tu pentru ei, ca să-şi radă capul. Şi astfel vor cunoaşte toţi că nu este nimic adevărat din cele ce au auzit despre tine, ci că şi tu umbli întocmai după rânduială şi păzeşti Legea.
| 24 Pe acestia luandu-i, curateste-te impreuna cu ei si cheltuieste pentru ei ca sa-si rada capul, si vor cunoaste toti ca nimic nu este (adevarat) din cele ce au auzit despre tine, dar ca tu insuti umbli dupa Lege si o pazesti. |
25 Cu privire la Neamurile care au crezut, noi am hotărât şi le-am scris că trebuie să se ferească de lucrurile jertfite idolilor, de sânge, de dobitoace sugrumate şi de curvie."
| 25 Cat despre paganii care au crezut, noi le-am trimis o scrisoare, hotarandu-le sa se fereasca de ceea ce este jertfit idolilor si de sange si de (animal) sugrumat si de desfrau. |
26 Atunci Pavel a luat pe oamenii aceia, s-a curăţat şi a intrat cu ei a doua zi în Templu, ca să vestească sfârşitul zilelor curăţării când se va aduce jertfă pentru fiecare din ei.
| 26 Atunci Pavel, luand cu el pe acei barbati, curatindu-se impreuna cu ei a doua zi, a intrat in templu, vestind implinirea zilelor curatirii, pana cand a fost adusa ofranda pentru fiecare din ei. |
27 Către sfârşitul celor şapte zile, iudeii din Asia, când au văzut pe Pavel în Templu, au întărâtat tot norodul, au pus mâinile pe el
| 27 Si cand era sa se implineasca cele sapte zile, iudeii din Asia, vazandu-l in templu, au intaratat toata multimea si au pus mana pe el, |
28 şi au început să strige: "Bărbaţi israeliţi, daţi ajutor! Iată omul care propovăduieşte pretutindeni şi în toată lumea împotriva norodului, împotriva Legii şi împotriva Locaşului acestuia; ba încă a vârât şi pe nişte greci în Templu şi a spurcat acest Locaş sfânt."
| 28 Strigand: Barbati israeliti, ajutati! Acesta este omul care invata pe toti pretutindeni, impotriva poporului si a Legii si a locului acestuia; inca si elini a adus in templu si a spurcat acest loc sfant. |
29 În adevăr, văzuseră mai înainte pe Trofim, efeseanul, împreună cu el în cetate şi credeau că Pavel îl băgase în Templu.
| 29 Caci ei vazusera mai inainte cu el impreuna in cetate pe Trofim din Efes, pe care socoteau ca Pavel l-a adus in templu. |
30 Toată cetatea s-a pus în mişcare şi s-a strâns norodul din toate părţile. Au pus mâna pe Pavel şi l-au scos afară din Templu, ale cărui uşi au fost încuiate îndată.
| 30 Si s-a miscat toata cetatea si poporul a alergat din toate partile si, punand mana pe Pavel, il trageau afara din templu si indata au inchis portile. |
31 Pe când încercau să-l omoare, s-a dus vestea la căpitanul oştii că tot Ierusalimul s-a tulburat.
| 31 Dar cand cautau ei ca sa-l omoare, a ajuns veste la comandantul cohortei, ca tot Ierusalimul s-a tulburat. |
32 Acesta a luat îndată ostaşi şi sutaşi şi a alergat la ei. Când au văzut pe căpitan şi pe ostaşi, au încetat să mai bată pe Pavel.
| 32 Acela, luand indata ostasi si sutasi, a alergat la ei; iar ei, vazand pe comandant si pe ostasi, au incetat de a mai bate pe Pavel. |
33 Atunci căpitanul s-a apropiat, a pus mâna pe el şi a poruncit să-l lege cu două lanţuri. Apoi a întrebat cine este şi ce a făcut.
| 33 Apropiindu-se atunci comandantul, a pus mana pe el si a poruncit sa fie legat cu doua lanturi si intrebat cine este si ce a facut. |
34 Dar unii strigau într-un fel, alţii în alt fel prin mulţime; fiindcă nu putea deci să înţeleagă adevărul, din pricina zarvei, a poruncit să-l ducă în cetăţuie.
| 34 Iar unii strigau in multime una, altii altceva si neputand sa inteleaga adevarul, din cauza tulburarii, a poruncit sa fie dus in fortareata. |
35 Când a ajuns pe trepte, Pavel a trebuit să fie dus de ostaşi, din pricina îmbulzelii norodului întărâtat;
| 35 Cand a ajuns la trepte, a trebuit, de furia multimii, sa fie purtat de ostasi. |
36 căci mulţimea norodului se ţinea după el şi striga: "La moarte cu el!"
| 36 Caci mergea dupa el multime de popor, strigand: Omoara-l! |
37 Tocmai când era să fie băgat în cetăţuie, Pavel a zis căpitanului: "Îmi este îngăduit să-ţi spun ceva?" Căpitanul a răspuns: "Ştii greceşte?
| 37 Si vrand sa-l duca in fortareata, Pavel a zis comandantului: Imi este ingaduit sa vorbesc ceva cu tine? Iar el a zis: Stii greceste? |
38 Nu cumva eşti egipteanul acela care s-a răsculat acum în urmă şi a dus în pustiu pe cei patru mii de tâlhari?"
| 38 Nu esti tu, oare, egipteanul care, inainte de zilele acestea, te-ai rasculat si ai scos in pustie pe cei patru mii de barbati razvratiti? |
39 "Eu sunt iudeu", a spus Pavel, "din Tarsul din Cilicia, cetăţean al unei cetăţi nu fără însemnătate. Te rog, dă-mi voie să vorbesc norodului."
| 39 Si a zis Pavel: Eu sunt iudeu din Tarsul Ciliciei, cetatean al unei cetati care nu este neinsemnata. Te rog da-mi voie sa vorbesc catre popor. |
40 După ce i-a dat voie căpitanul, Pavel a stat în picioare pe trepte şi a făcut semn norodului cu mâna. S-a făcut o mare tăcere, şi Pavel le-a vorbit în limba evreiască astfel:
| 40 Si dandu-i-se voie, Pavel, stand in picioare pe trepte, a facut poporului semn cu mana. Si facandu-se mare tacere, a vorbit in limba evreiasca, zicand: |