| 1 Cam în aceeaşi vreme, împăratul Irod a pus mâinile pe unii din biserică, pentru ca să-i chinuiască;
| 1 Si in vremea aceea, regele Irod (Agripa) a pus mana pe unii din Biserica, ca sa-i piarda. |
| 2 şi a ucis cu sabia pe Iacov, fratele lui Ioan.
| 2 Si a ucis cu sabia pe Iacov, fratele lui Ioan. |
| 3 Când a văzut că lucrul acesta place iudeilor, a mai pus mâna şi pe Petru. - Erau zilele praznicului Azimelor. -
| 3 Si vazand ca este pe placul iudeilor, a mai luat si pe Petru, (si erau zilele Azimelor) |
| 4 După ce l-a prins şi l-a băgat în temniţă, l-a pus sub paza a patru cete de câte patru ostaşi, cu gând ca după Paşti să-l scoată înaintea norodului.
| 4 Pe care si prinzandu-l l-a bagat in temnita, dandu-l la patru straji de cate patru ostasi, ca sa-l pazeasca, vrand sa-l scoata la popor dupa Pasti. |
| 5 Deci Petru era păzit în temniţă, şi biserica nu înceta să înalţe rugăciuni către Dumnezeu pentru el.
| 5 Deci Petru era pazit in temnita si se facea necontenit rugaciune catre Dumnezeu pentru el, de catre Biserica. |
| 6 În noaptea zilei când avea de gând Irod să-l înfăţişeze la judecată, Petru dormea între doi ostaşi, legat de mâini cu două lanţuri; şi nişte păzitori păzeau temniţa la uşă.
| 6 Dar cand Irod era sa-l scoata afara, in noaptea aceea, Petru dormea intre doi ostasi, legat cu doua lanturi, iar inaintea usii paznicii pazeau temnita. |
| 7 Şi iată, un înger al Domnului a stat lângă el pe neaşteptate, şi o lumină a strălucit în temniţă. Îngerul a deşteptat pe Petru, lovindu-l în coastă, şi i-a zis: "Scoală-te iute!" Lanţurile i-au căzut jos de pe mâini.
| 7 Si iata un inger al Domnului a venit deodata, iar in camera a stralucit lumina. Si lovind pe Petru in coasta, ingerul l-a desteptat, zicand: Scoala-te degraba! Si lanturile i-au cazut de la maini. |
| 8 Apoi îngerul i-a zis: "Încinge-te şi leagă-ţi încălţămintea." Şi el a făcut aşa. Îngerul i-a mai zis: "Îmbracă-te în haină şi vino după mine."
| 8 Si a zis ingerul catre el: Incinge-te si incalta-te cu sandalele. Si el a facut asa. Si i-a zis lui: Pune haina pe tine si vino dupa mine. |
| 9 Petru a ieşit afară şi a mers după el, fără să ştie dacă ce făcea îngerul este adevărat. I se părea că are o vedenie.
| 9 Si, iesind, mergea dupa inger, dar nu stia ca ceea ce s-a facut prin inger este adevarat, ci i se parea ca vede vedenie. |
| 10 După ce au trecut de straja întâi şi a doua, au ajuns la poarta de fier care dă în cetate, şi ea li s-a deschis singură; au ieşit şi au trecut într-o uliţă. Îndată, îngerul a plecat de lângă el.
| 10 Si trecand de straja intai si de a doua, au ajuns la poarta cea de fier care duce in cetate, si poarta s-a deschis singura. Si iesind, au trecut o ulita si indata ingerul s-a departat de la el. |
| 11 Când şi-a venit Petru în fire, a zis: "Acum văd cu adevărat că Domnul a trimis pe îngerul Său şi m-a scăpat din mâna lui Irod şi de la tot ce aştepta poporul iudeu."
| 11 Si Petru, venindu-si in sine, a zis: Acum stiu cu adevarat ca Domnul a trimis pe ingerul Sau si m-a scos din mana lui Irod si din toate cate astepta poporul iudeilor. |
| 12 După ce şi-a dat bine seama de cele întâmplate, s-a îndreptat spre casa Mariei, mama lui Ioan, zis şi Marcu, unde erau adunaţi mulţi laolaltă şi se rugau.
| 12 Si chibzuind, a venit la casa Mariei, mama lui Ioan, cel numit Marcu, unde erau adunati multi si se rugau. |
| 13 A bătut la uşa care dădea în pridvor; şi o slujnică, numită Roda, a venit să vadă cine e.
| 13 Si batand Petru la usa de la poarta, o slujnica cu numele Rodi, s-a dus sa asculte. |
| 14 A cunoscut glasul lui Petru; şi, de bucurie, în loc să deschidă, a alergat înăuntru să dea de veste că Petru stă înaintea porţii.
| 14 Si recunoscand glasul lui Petru, de bucurie nu a deschis usa, ci, alergand inauntru, a spus ca Petru sta inaintea portii. |
| 15 "Eşti nebună!", i-au zis ei. Dar ea stăruia şi spunea că el este. Ei, dimpotrivă, ziceau: "Este îngerul lui."
| 15 Iar ei au zis catre ea: Ai innebunit. Dar ea staruia ca este asa. Iar ei ziceau: Este ingerul lui. |
| 16 Petru însă bătea mereu. Au deschis şi au rămas încremeniţi când l-au văzut.
| 16 Dar Petru batea mereu in poarta. Si deschizandu-i, l-au vazut si au ramas uimiti. |
| 17 Petru le-a făcut semn cu mâna să tacă, le-a istorisit cum îl scosese Domnul din temniţă şi a zis: "Spuneţi lucrul acesta lui Iacov şi fraţilor." Apoi a ieşit şi s-a dus în alt loc.
| 17 Si facandu-le semn cu mana sa taca, le-a istorisit cum l-a scos Domnul pe el din temnita. Si a zis: Vestiti acestea lui Iacov si fratilor. Si iesind, s-a dus in alt loc. |
| 18 Când s-a făcut ziuă, ostaşii au fost într-o mare fierbere, ca să ştie ce s-a făcut Petru.
| 18 Si facandu-se ziua, mare a fost tulburarea intre ostasi: Ce s-a facut, oare, cu Petru? |
| 19 Irod, după ce l-a căutat în toate părţile, şi nu l-a aflat, a luat la cercetare pe păzitori şi a poruncit să-i omoare. În urmă s-a coborât din Iudeea la Cezareea, ca să rămână acolo.
| 19 Iar Irod cerandu-l si negasindu-l, dupa ce au fost cercetati paznicii, a poruncit sa fie ucisi. Si el, coborand din Iudeea la Cezareea, a ramas acolo. |
| 20 Irod era foarte mâniat pe cei din Tir şi din Sidon. Dar aceştia au venit toţi într-un gând la el; şi, după ce au câştigat de partea lor pe Blast, care era mai mare peste odaia de dormit a împăratului, au cerut pace, pentru că ţara lor se hrănea din ţara împăratului.
| 20 Si Irod era manios pe locuitorii din Tir si din Sidon. Dar ei, intelegandu-se intre ei, au venit la el si castigand pe Vlast, care era camarasul regelui, cereau pace, pentru ca tara lor se hranea din cea a regelui. |
| 21 Într-o zi anumită, Irod s-a îmbrăcat cu hainele lui împărăteşti, a şezut pe scaunul lui împărătesc şi le vorbea.
| 21 Si intr-o zi randuita, Irod, imbracandu-se in vesminte regesti si sezand la tribuna, vorbea catre ei; |
| 22 Norodul a strigat: "Glas de Dumnezeu, nu de om!"
| 22 Iar poporul striga: Acesta e glas dumnezeiesc, nu omenesc! |
| 23 Îndată l-a lovit un înger al Domnului, pentru că nu dăduse slavă lui Dumnezeu. Şi a murit mâncat de viermi.
| 23 Si indata ingerul Domnului l-a lovit, pentru ca nu a dat slava lui Dumnezeu. Si mancandu-l viermii, a murit. |
| 24 Însă Cuvântul lui Dumnezeu se răspândea tot mai mult, şi numărul ucenicilor se mărea.
| 24 Iar cuvantul lui Dumnezeu crestea si se inmultea. |
| 25 Barnaba şi Saul, după ce şi-au împlinit însărcinarea, s-au întors din Ierusalim, luând cu ei pe Ioan, zis şi Marcu.
| 25 Iar Barnaba si Saul, dupa ce au indeplinit slujba lor, s-au intors de la Ierusalim la Antiohia, luand cu ei pe Ioan, cel numit Marcu. |
