| 1 Dacă un om fură un bou sau o oaie, şi-l taie sau îl vinde, să dea cinci boi pentru boul furat şi patru oi pentru oaia furată.
| 1 "De va fura cineva un bou sau o oaie si le va junghia, sau le va vinde, sa plateasca cinci boi pentru un bou si patru oi pentru oaie! |
| 2 Dacă hoţul este prins spărgând şi e lovit, şi moare, cel ce l-a lovit nu va fi vinovat de omor faţă de el;
| 2 Daca furul va fi prins spargand si va fi lovit incat sa moara, cel ce l-a lovit nu va fi vinovat de moartea lui. |
| 3 dar dacă a răsărit soarele, va fi vinovat de omor faţă de el. Hoţul trebuie să dea înapoi ce este dator să dea; dacă n-are nimic, să fie vândut rob, ca despăgubire pentru furtul lui;
| 3 Iar de se va face aceasta dupa ce a rasarit soarele, va fi vinovat si pentru ucidere va fi ucis. Cel ce a furat va trebui sa plateasca tot si de nu are cu ce, sa fie vandut el pentru plata celor furate. |
| 4 dacă ceea ce a furat, fie bou, fie măgar, sau oaie, se găseşte încă viu în mâinile lui, să dea îndoit înapoi.
| 4 Iar de se va prinde furul si cele furate se vor gasi la el vii, fie bou, oaie sau asin, sa plateasca indoit. |
| 5 Dacă cineva face stricăciune într-un ogor sau într-o vie şi îşi lasă vita să pască pe ogorul altuia, să dea ca despăgubire cel mai bun rod din ogorul şi via lui.
| 5 De va pricinui cineva paguba intr-o tarina sau vie, lasand vitele sa pasca, stricand tarina altuia, sa plateasca din tarina sa potrivit cu stricaciunea; iar de a pascut toata tarina, sa plateasca despagubire cu ce are mai bun in tarina sa si cu ce are mai bun in via sa. |
| 6 Dacă izbucneşte un foc şi întâlneşte mărăcini în cale şi arde grâul în snopi sau în picioare, sau câmpul, cel ce a pus foc să fie silit să dea o despăgubire deplină.
| 6 De va izbucni foc si va cuprinde spini si, intinzandu-se, va arde clai, sau snopi, sau holda, sa plateasca despagubire indoit cel ce a aprins focul. |
| 7 Dacă un om dă altuia bani sau unelte spre păstrare şi le fură cineva din casa acestuia din urmă, hoţul trebuie să întoarcă îndoit, dacă va fi găsit.
| 7 De va da cineva vecinului sau argint sau lucruri sa le pastreze si acelea vor fi furate din casa acestui om, de se va gasi furul, sa le plateasca indoit; |
| 8 Dacă hoţul nu se găseşte, stăpânul casei să se înfăţişeze înaintea lui Dumnezeu, ca să spună că n-a pus mâna pe avutul aproapelui său.
| 8 Iar de nu se va gasi furul, sa vina stapanul casei inaintea judecatorilor si sa jure ca nu si-a intins mana asupra lucrului aproapelui sau. |
| 9 În orice pricină de înşelăciune cu privire la un bou, un măgar, o oaie, o haină, sau un lucru pierdut, despre care se va zice: "Uite-l!" - pricina amânduror părţilor să meargă până la Dumnezeu; acela, pe care-l va osândi Dumnezeu, trebuie să întoarcă îndoit aproapelui său.
| 9 Pentru tot lucrul care s-ar putea fura: bou sau asin, oaie sau haina, sau orice lucru pierdut, despre care va zice cineva: "Acesta este al meu!" pricina amandurora trebuie sa fie adusa inaintea judecatorilor, si cel ce va fi osandit de judecatori sa plateasca aproapelui sau indoit. |
| 10 Dacă un om dă altuia un măgar, un bou, o oaie, sau un dobitoc oarecare, să i-l păstreze, şi dobitocul moare, îşi strică un mădular, sau e luat cu sila de la el, fără să fi văzut cineva,
| 10 De va da cineva spre paza aproapelui sau asin sau bou, sau oaie, sau alt dobitoc si va muri, sau va fi vatamat, sau luat fara sa stie cineva, |
| 11 să se facă un jurământ în Numele Domnului între cele două părţi; şi cel ce a păstrat dobitocul va mărturisi că n-a pus mâna pe avutul aproapelui său; stăpânul dobitocului va primi jurământul acesta, şi celălalt nu va fi dator să i-l înlocuiască.
| 11 Sa faca amandoi juramant inaintea Domnului, ca cel ce a luat pe seama sa nu si-a intins mana asupra lucrului aproapelui sau, si asa stapanul trebuie sa primeasca juramantul, iar celalalt nu va avea sa-l despagubeasca; |
| 12 Dar dacă dobitocul a fost furat de la el, va fi dator faţă de stăpânul lui să i-l înlocuiască.
| 12 Iar de se va fura de la el, sa plateasca stapanului despagubire. |
| 13 Dacă dobitocul a fost sfâşiat de fiare sălbatice, îl va aduce ca dovadă şi nu va fi dator să-i înlocuiască dobitocul sfâşiat.
| 13 Daca insa va fi sfasiat de fiara, sa-i aduca ceea ce a ramas ca marturie si nu va plati despagubire pentru vita sfasiata. |
| 14 Dacă un om împrumută altuia o vită, şi vita îşi strică un mădular sau moare în lipsa stăpânului ei, va trebui s-o plătească.
| 14 De va imprumuta cineva de la aproapele sau vita si aceea se va vatama sau va pieri, si stapanul ei nu va fi cu ea, sa o plateasca; |
| 15 Dacă stăpânul e de faţă, nu i-o va plăti. Dacă vita a fost dată cu chirie, preţul chiriei va fi de ajuns.
| 15 Iar daca stapanul ei a fost cu ea, sa nu o plateasca. Iar daca a fost inchiriata cu bani, se va socoti pentru chiria aceea. |
| 16 Dacă un om înşală pe o fată nelogodită şi se culcă cu ea, îi va plăti zestrea şi o va lua de nevastă.
| 16 De va amagi cineva o fata nelogodita si se va culca cu ea, sa o inzestreze si sa o ia de sotie; |
| 17 Dacă tatăl nu vrea să i-o dea, el va plăti în argint preţul zestrei cuvenite fetelor.
| 17 Iar daca tatal ei se va feri si nu va voi sa o dea lui de femeie, atunci el sa plateasca tatalui fetei bani cati se cer pentru inzestrarea fetelor. |
| 18 Pe vrăjitoare să n-o laşi să trăiască.
| 18 Pe vrajitori sa nu-i lasati sa traiasca! |
| 19 Oricine se culcă cu un dobitoc să fie pedepsit cu moartea.
| 19 Tot cel ce se impreuna cu dobitoc sa fie omorat. |
| 20 Cine aduce jertfe altor dumnezei decât Domnului singur să fie nimicit cu desăvârşire.
| 20 Cel ce jertfeste la alti dumnezei, afara de Domnul, sa se piarda. |
| 21 Să nu chinuieşti pe străin şi să nu-l asupreşti, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului.
| 21 Pe strain sa nu-l stramtorezi, nici sa-l apesi, caci si voi ati fost straini in pamantul Egiptului. |
| 22 Să nu asupreşti pe văduvă, nici pe orfan.
| 22 La nici o vaduva si la nici un orfan sa nu le faceti rau! |
| 23 Dacă-i asupreşti, şi ei strigă la Mine după ajutor, Eu le voi auzi strigătele;
| 23 Iar de le veti face rau si vor striga catre Mine, voi auzi plangerea lor, |
| 24 mânia Mea se va aprinde şi vă voi nimici cu sabia; nevestele voastre vor rămâne văduve, şi copiii voştri vor rămâne orfani.
| 24 Si se va aprinde mania Mea si va voi ucide cu sabia si vor fi femeile voastre vaduve si copiii vostri orfani. |
| 25 Dacă împrumuţi bani vreunuia din poporul Meu, săracului care este cu tine, să nu fii faţă de el ca un cămătar şi să nu ceri camătă de la el.
| 25 De vei imprumuta bani fratelui sarac din poporul Meu, sa nu-l stramtorezi si sa nu-i pui camata. |
| 26 Dacă iei zălog haina aproapelui tău, să i-o dai înapoi înainte de apusul soarelui;
| 26 De vei lua zalog haina aproapelui tau, sa i-l intorci pana la asfintitul soarelui, |
| 27 căci este singura lui învelitoare, este haina cu care îşi înveleşte trupul: cu ce are să se culce? Dacă strigă spre Mine după ajutor, Eu îl voi auzi, căci Eu sunt milostiv.
| 27 Caci aceasta este invelitoarea lui, aceasta este singura imbracaminte pentru goliciunea sa. fn ce va dormi el? Deci de va striga catre Mine, il voi auzi, pentru ca sunt milostiv. |
| 28 Să nu huleşti pe Dumnezeu şi să nu blestemi pe mai marele poporului tău.
| 28 Pe judecatori sa nu-i graiesti de rau si pe capetenia poporului tau sa nu o hulesti! |
| 29 Să nu pregeţi să-Mi aduci pârga secerişului tău şi a culesului viei tale. Să-Mi dai pe întâiul născut din fiii tăi.
| 29 Nu intarzia a-Mi aduce parga ariei tale si a teascului tau; pe cel intai-nascut din fiii tai sa Mi-l dai Mic! |
| 30 Să-Mi dai şi întâiul născut al vacii tale şi al oii tale; să rămână şapte zile cu mama sa, iar în ziua a opta să Mi-l aduci.
| 30 Asemenea sa faci cu boul tau, cu oaia ta si cu asinul tau: sapte zile sa fie ei la mama lor, iar in ziua a opta sa Mi le dai Mie! |
| 31 Să-Mi fiţi nişte oameni sfinţi. Să nu mâncaţi carne sfâşiată de fiare pe câmp, ci s-o aruncaţi la câini.
| 31 Sa-Mi fiti popor sfant; sa nu mancati carnea dobitocului sfasiat de fiara in camp, ci s-o aruncati la caini!" |
