1 Toată adunarea copiilor lui Israel a plecat din Elim; şi au ajuns în pustiul Sin, care este între Elim şi Sinai, în a cincisprezecea zi a lunii a doua după ieşirea lor din ţara Egiptului.
| 1 Plecand apoi din Elim, a venit toata obstea fiilor lui Israel in pustia Sin, care este intre Elim si intre Sinai, in ziua a cincisprezecea a lunii a doua, dupa iesirea din Egipt. |
2 Şi toată adunarea copiilor lui Israel a cârtit în pustiul acela împotriva lui Moise şi Aaron.
| 2 In pustia aceasta toata obstea fiilor lui Israel a cartit impotriva lui Moise si Aaron. |
3 Copiii lui Israel le-au zis: "Cum de n-am murit loviţi de mâna Domnului în ţara Egiptului, când şedeam lângă oalele noastre cu carne, când mâncam pâine de ne săturam? Căci ne-aţi adus în pustiul acesta ca să faceţi să moară de foame toată mulţimea aceasta."
| 3 Si au zis catre ei fiii lui Israel: "Mai bine muream batuti de Domnul in pamantul Egiptului, cand sedeam imprejurul caldarilor cu carne si mancam paine de ne saturam! Dar voi ne-ati adus in pustia aceasta, ca toata obstea aceasta sa moara de foame". |
4 Domnul a zis lui Moise: "Iată că voi face să vă plouă pâine din ceruri. Poporul va ieşi afară şi va strânge, cât îi trebuie pentru fiecare zi, ca să-l pun la încercare şi să văd dacă va umbla sau nu după legea Mea.
| 4 Domnul insa a zis catre Moise: "Iata Eu le voi ploua paine din cer. Sa iasa dar poporul si sa adune in fiecare zi cat trebuie pentru o zi, ca sa-l incerc daca va umbla sau nu dupa legea Mea. |
5 În ziua a şasea, când vor pregăti ce au adus acasă, vor avea de două ori mai mult decât vor strânge în fiecare zi."
| 5 Iar in ziua a sasea sa adune de doua ori mai mult decat adunau in celelalte zile, pentru o zi". |
6 Moise şi Aaron au zis tuturor copiilor lui Israel: "Astă-seară, veţi înţelege că Domnul este Acela care v-a scos din ţara Egiptului.
| 6 Atunci au zis Moise si Aaron catre toata adunarea fiilor lui Israel: "Diseara veti cunoaste ca Domnul v-a scos din pamantul Egiptului. |
7 Şi mâine dimineaţă, veţi vedea slava Domnului; pentru că v-a auzit cârtirile împotriva Domnului; căci ce suntem noi, ca să cârtiţi împotriva noastră?"
| 7 Si dimineata veti vedea slava Domnului, ca El a auzit cartirea voastra impotriva lui Dumnezeu; iar noi ce suntem de cartiti impotriva noastra?" |
8 Moise a zis: "Domnul vă va da astă-seară carne de mâncat, şi mâine dimineaţă vă va da pâine să vă săturaţi, pentru că a auzit Domnul cârtirile pe care le-aţi rostit împotriva Lui; căci ce suntem noi? Cârtirile voastre nu se îndreaptă împotriva noastră, ci împotriva Domnului."
| 8 Si a mai zis Moise: "Cand Domnul va va da diseara carne sa mancati si dimineata paine sa va saturati, din aceea veri afla ca a auzit Domnul cartirea ce ati ridicat asupra Lui. Caci noi ce suntem? Cartirea voastra nu este impotriva noastra, ci impotriva lui Dumnezeu". |
9 Moise a zis lui Aaron: "Spune întregii adunări a copiilor lui Israel: "Apropiaţi-vă înaintea Domnului; căci v-a auzit cârtirile."
| 9 Apoi a zis Moise catre Aaron: "Spune la toata adunarea fiilor lui Israel: Apropiati-va inaintea lui Dumnezeu, ca a auzit cartirea voastra!" |
10 Şi, pe când vorbea Aaron întregii adunări a lui Israel, s-au uitat înspre pustiu, şi iată că slava Domnului s-a arătat în nor.
| 10 Iar cand vorbea Aaron catre toata adunarea fiilor lui Israel, au cautat ei spre pustie si iata slava Domnului s-a aratat in nor. |
11 Domnul, vorbind lui Moise, a zis:
| 11 Si a grait Domnul cu Moise si a zis: |
12 "Am auzit cârtirile copiilor lui Israel. Spune-le: "Între cele două seri aveţi să mâncaţi carne, şi dimineaţa vă veţi sătura de pâine; şi veţi şti că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru."
| 12 "Am auzit cartirea fiilor lui Israel. Spune-le dar: Diseara carne veti manca, iar dimineata va veti satura de paine si veti cunoaste ca Eu, Domnul, sunt Dumnezeul vostru". |
13 Seara, au venit nişte prepeliţe şi au acoperit tăbăra; şi, dimineaţa, s-a aşezat un strat gros de rouă în jurul taberei.
| 13 Iar, daca s-a facut seara, au venit prepelite si au acoperit tabara, iar dimineata, dupa ce s-a luat roua dimprejurul taberei, |
14 Când s-a luat roua aceasta, pe faţa pustiului era ceva mărunt ca nişte grăunţe, mărunt ca bobiţele de gheaţă albă pe pământ.
| 14 Iata, se afla pe fata pustiei ceva marunt, ca niste graunte, si albicios, ca grindina pe pamant. |
15 Copiii lui Israel s-au uitat la ea şi au zis unul către altul: "Ce este aceasta?" Căci nu ştiau ce este. Moise le-a zis: "Este pâinea pe care v-o dă Domnul ca hrană.
| 15 Si vazand fiii lui Israel, au zis unii catre altii: "Ce e asta?" Ca nu stiau ce e. Iar Moise le-a zis: "Aceasta e painea pe care v-o da Dumnezeu sa o mancati. |
16 Iată ce a poruncit Domnul: "Fiecare din voi să strângă cât îi trebuie pentru hrană, şi anume un omer de cap, după numărul sufletelor voastre; fiecare să ia din ea pentru cei din cortul lui."
| 16 Iata ce a poruncit Domnul: Adunati fiecare cat sa va ajunga de mancat; cate un omer de om, dupa numarul sufletelor voastre; fiecare cati are in cort, atatea omere sa adune!" |
17 Israeliţii au făcut aşa; şi au strâns unii mai mult, alţii mai puţin.
| 17 Si au facut asa fiii lui Israel; au adunat unii mai mult, altii mai putin; |
18 În urmă o măsurau cu omerul, şi cine strânsese mai mult, n-avea nimic de prisos, iar cine strânsese mai puţin, nu ducea lipsă deloc. Fiecare strângea tocmai cât îi trebuia pentru hrană.
| 18 Dar masurand cu omerul, nici celui ce adunase mult n-a prisosit, nici celui ce adunase putin n-a lipsit, ci fiecare, cat era deajuns la cei ce erau cu sine, atat a adunat. |
19 Moise le-a zis: "Nimeni să nu lase ceva din ea până a doua zi dimineaţă."
| 19 Zis-a iarasi Moise catre ei: "Nimeni sa nu lase din aceasta pe a doua zi". |
20 N-au ascultat de Moise, şi s-au găsit unii care au lăsat ceva din ea până dimineaţa; dar a făcut viermi şi s-a împuţit. Moise s-a mâniat pe oamenii aceia.
| 20 Dar ei n-au ascultat pe Moise, ci unii au lasat din aceasta pe a doua zi; dar a facut viermi si s-a stricat. Si s-a maniat pe ei Moise. |
21 Astfel, în toate dimineţile, fiecare strângea cât îi trebuia pentru hrană; şi, când venea căldura soarelui, se topea.
| 21 Fiecare aduna mana dimineata cat ii trebuia pentru mancat in ziua aceea, caci, daca se infierbanta soarele, ceea ce ramanea se topea. |
22 În ziua a şasea, au strâns hrană îndoit, şi anume doi omeri de fiecare. Toţi fruntaşii adunării au venit şi au spus lui Moise lucrul acesta.
| 22 Iar in ziua a sasea adunara de doua ori mai multa: cate doua omere de fiecare. Si au venit toate capeteniile adunarii sa-l instiinteze pe Moise. |
23 Şi Moise le-a zis: "Domnul a poruncit aşa. Mâine este ziua de odihnă, Sabatul închinat Domnului; coaceţi ce aveţi de copt, fierbeţi ce aveţi de fiert şi păstraţi până a doua zi dimineaţa tot ce va rămâne!"
| 23 Iar Moise le-a zis: "Iata ce a zis Domnul: Maine e odihna, odihna cea sfanta in cinstea Domnului; ce trebuie copt coaceti, ce trebuie fiert, fierbeti astazi, si ce va ramane, pastrati pe a doua zi!" |
24 Au lăsat-o până a doua zi dimineaţa, cum poruncise Moise; şi nu s-a împuţit şi n-a făcut viermi.
| 24 Si au lasat din acestea pana dimineata, dupa cum le poruncise Moise, si nu s-au stricat nici n-au facut viermi. |
25 Moise a zis: "Mâncaţi-o azi, căci este ziua Sabatului; azi nu veţi găsi mană pe câmp.
| 25 Apoi a zis Moise: "Mancati aceasta astazi, ca astazi este odihna in cinstea Domnului si nu veti gasi de aceasta astazi pe camp. |
26 Veţi strânge timp de şase zile; dar în ziua a şaptea, care este Sabatul, nu va fi."
| 26 Sase zile sa adunati, iar ziua a saptea este zi de odihna si nu veti afla din ea in aceasta zi". |
27 În ziua a şaptea, unii din popor au ieşit să strângă mană, şi n-au găsit.
| 27 Dar unii din popor au iesit sa adune si in ziua a saptea si n-au gasit. |
28 Atunci Domnul a zis lui Moise: "Până când aveţi de gând să nu păziţi poruncile şi legile Mele?
| 28 Atunci Domnul a zis catre Moise: "Pana cand nu veti voi sa ascultati de poruncile Mele si de invataturile Mele? |
29 Vedeţi că Domnul v-a dat Sabatul; de aceea vă dă în ziua a şasea hrană pentru două zile. Fiecare să rămână la locul lui, şi, în ziua a şaptea, nimeni să nu iasă din locul în care se găseşte."
| 29 Vedeti ca Domnul v-a dat ziua aceasta de odihna si de aceea va da El in ziua a sasea si paine pentru doua zile; ramaneti fiecare in casele voastre si nimeni sa nu iasa de la locul sau in ziua a saptea". |
30 Şi poporul s-a odihnit în ziua a şaptea.
| 30 Si s-a odihnit poporul in ziua a saptea. |
31 Casa lui Israel a numit hrana aceasta "mană". Ea semăna cu bobul de coriandru; era albă şi avea un gust de turtă cu miere.
| 31 Casa lui Israel i-a pus numele mana si aceasta era alba, ca samanta de coriandru, iar la gust ca turta cu miere. |
32 Moise a zis: "Iată ce a poruncit Domnul: "Să se păstreze un omer plin cu mană pentru urmaşii voştri, ca să vadă şi ei pâinea pe care v-am dat-o s-o mâncaţi în pustiu, după ce v-am scos din ţara Egiptului."
| 32 Dupa aceea Moise a zis: "Iata ce porunceste Domnul: Umpleti cu mana un omer, ca sa se pastreze in viitor urmasilor vostri, ca sa vada painea cu care v-am hranit Eu in pustie, dupa ce v-am scos din tara Egiptului". |
33 Şi Moise a zis lui Aaron: "Ia un vas, pune în el un omer plin cu mană şi aşază-l înaintea Domnului, ca să fie păstrat pentru urmaşii voştri."
| 33 Iar catre Aaron a zis Moise: "Ia un vas de aur si toarna in el un omer plin cu mana si pune-l inaintea Domnului, ca sa se pastreze in viitor pentru urmasii vostri!" |
34 După porunca dată de Domnul lui Moise, Aaron l-a pus înaintea chivotului mărturiei, ca să fie păstrat.
| 34 Si l-a pus Aaron inaintea chivotului marturiei, ca sa se pastreze, cum poruncise Domnul lui Moise. |
35 Copiii lui Israel au mâncat mană patruzeci de ani, până la sosirea lor într-o ţară locuită; au mâncat mană până la sosirea lor la hotarele ţării Canaanului.
| 35 Iar fiii lui Israel au mancat mana patruzeci de ani, pana ce au ajuns in tara locuita; pana ce au ajuns in hotarele pamantului Canaan au mancat mana. |
36 Omerul este a zecea parte dintr-o efă.
| 36 Iar omerul este a zecea parte dintr-o efa. |