| 1 În luna a douăsprezecea, adică luna Adar, în a treisprezecea zi a lunii, ziua în care avea să se aducă la îndeplinire porunca şi hotărârea împăratului şi când vrăjmaşii iudeilor nădăjduiseră să stăpânească peste ei, s-a întâmplat tocmai dimpotrivă, că iudeii au stăpânit asupra vrăjmaşilor lor.
| 1 In luna a douasprezecea, adica in luna Adar, in a treisprezecea zi, cand a sosit timpul aducerii la indeplinire a poruncii regelui si a decretului lui; in ziua aceea, cand nadajduiau dusmanii Iudeilor sa-i biruiasca, s-a dovedit dimpotriva ca Iudeii si-au aratat puterea asupra dusmanilor lor; |
| 2 Iudeii s-au strâns în cetăţile lor, în toate ţinuturile împăratului Ahaşveroş, ca să pună mâna pe cei ce căutau să-i piardă. Nimeni n-a putut să le stea împotrivă, căci frica de ei apucase pe toate popoarele!
| 2 Atunci Iudeii s-au adunat in toate cetatile lor, prin toate tarile lui Artaxerxe, ca sa puna mana pe cei ce le doreau raul si nimeni n-a putut sta impotriva fetei lor, pentru ca frica de Iudei apasa asupra tuturor popoarelor. |
| 3 Şi toţi mai marii ţinuturilor, căpeteniile oştirii, dregătorii, slujbaşii împăratului au sprijinit pe iudei, din pricina fricii pe care le-o insufla Mardoheu.
| 3 Toate capeteniile tarilor, satrapii, guvernatorii si slujitorii regelui au sprijinit pe Iudei, de teama lui Mardoheu, |
| 4 Căci Mardoheu era puternic în casa împăratului, şi faima lui se răspândea în toate ţinuturile, pentru că ajungea din ce în ce mai puternic.
| 4 Caci Mardoheu era mare in casa regelui si renumele lui se latise in toate tarile, deoarece omul acesta, Mardoheu, devenise tot mai puternic. |
| 5 Iudeii au ucis cu lovituri de sabie pe toţi vrăjmaşii lor, i-au omorât şi i-au prăpădit. Au făcut ce au vrut cu vrăjmaşii lor.
| 5 Atunci au starpit Iudeii pe toti dusmanii lor, ucigand cu sabia, omorand, pierzand si facand cu dusmanii lor dupa voia lor. |
| 6 În capitala Susa, iudeii au ucis şi au prăpădit cinci sute de oameni,
| 6 In cetatea Suza, au ucis Iudeii cinci sute de oameni. |
| 7 şi au înjunghiat pe Parşandata, Dalfon, Aspata,
| 7 Intre acestia au ucis si pe Parsandata, pe Dalfon, pe Aspata, |
| 8 Porata, Adalia, Aridata,
| 8 Pe Porata, pe Adalia, pe Aridata, |
| 9 Parmaşta, Arizai, Aridai şi Vaiezata,
| 9 Pe Parmasta, pe Arisai, pe Aridai si pe Iezata, |
| 10 cei zece fii ai lui Haman, fiul lui Hamedata, vrăjmaşul iudeilor. Dar n-au pus mâna pe averile lor.
| 10 Adica pe cei zece feciori ai lui Aman, fiul lui Hamadata, vrajmasul Iudeilor; dar ei nu i-au pradat de averile lor. |
| 11 În ziua aceea, numărul celor ce fuseseră ucişi în capitala Susa a ajuns la cunoştinţa împăratului.
| 11 In acea zi s-a adus la cunostinta regelui numarul celor ucisi in cetatea Suza. |
| 12 Şi împăratul a zis împărătesei Estera: "Iudeii au ucis şi au prăpădit în capitala Susa cinci sute de oameni şi pe cei zece fii ai lui Haman. Ce vor fi făcut în celelalte ţinuturi ale împăratului?… Care-ţi este cererea? Ea îţi va fi împlinită. Ce mai doreşti? Vei căpăta."
| 12 Atunci regele a zis catre regina Estera: "In cetatea Suza, au ucis Iudeii cinci sute de oameni si pe cei zece fii ai lui Aman. Ce vor fi facut ei in celelalte tari ale regelui? Care este dorinta ta? Ea ti se va implini. Si ce dorinta mai ai? Ca ea iti va fi implinita". |
| 13 Estera a răspuns: "Dacă împăratul găseşte cu cale, să fie îngăduit iudeilor care sunt la Susa să facă şi mâine după porunca de azi şi să spânzure pe lemn pe cei zece fii ai lui Haman."
| 13 Estera a raspuns: "De binevoieste regele, sa se ingaduie Iudeilor celor din Suza sa faca acelasi lucru si maine, pe care l-au facut astazi, iar pe cei zece fii ai lui Aman sa-i spanzure". |
| 14 Şi împăratul a poruncit să se facă aşa. Porunca a fost adusă la cunoştinţa poporului din Susa. Au spânzurat pe cei zece fii ai lui Haman.
| 14 Si a poruncit regele sa se faca asa; s-a dat porunca in Suza si pe cei zece fii ai lui Aman i-au spanzurat. |
| 15 Iudeii care se aflau în Susa s-au strâns din nou în a paisprezecea zi a lunii Adar şi au ucis în Susa trei sute de oameni. Dar n-au pus mâna pe averile lor.
| 15 Si s-au adunat Iudeii cei din Suza si in ziua a paisprezecea a lunii lui Adar si au omorat trei sute de oameni, dar la jaf nu si-au intins mainile. |
| 16 Ceilalţi iudei din celelalte ţinuturi ale împăratului s-au strâns şi şi-au apărat viaţa. Au căpătat astfel odihnă, scăpând de vrăjmaşii lor, şi au ucis şaptezeci şi cinci de mii din cei ce le erau vrăjmaşi. Dar n-au pus mâna pe averile lor.
| 16 Iar ceilalti Iudei care se aflau in tarile regelui s-au adunat ca sa-si apere viata lor si sa fie netulburati de vrajmasii lor. Acestia au omorat din dusmanii lor saptezeci si cinci de mii, iar la jaf nu si-au intins mainile. |
| 17 Aceste lucruri s-au întâmplat în a treisprezecea zi a lunii Adar. În ziua a paisprezecea, iudeii s-au odihnit şi au făcut din ea o zi de ospăţ şi de bucurie.
| 17 Aceasta s-a petrecut in treisprezece ale lunii lui Adar. In ziua de paisprezece a aceleiasi luni s-au linistit si au facut-o zi de ospat si de veselie. |
| 18 Cei ce se aflau la Susa s-au strâns în ziua a treisprezecea şi a paisprezecea, dar în ziua a cincisprezecea s-au odihnit şi au făcut din ea o zi de ospăţ şi de bucurie.
| 18 Iudeii insa, care se aflau in Suza, s-au adunat in ziua de treisprezece si de paisprezece ale lunii lui Adar, iar in cincisprezece ale ei s-au linistit si au facut-o zi de ospat si de veselie. |
| 19 De aceea iudeii de la ţară, care locuiesc în cetăţi fără ziduri, au făcut din ziua a paisprezecea a lunii Adar o zi de bucurie, de ospăţ şi de sărbătoare, în care îşi trimit daruri unii altora.
| 19 De aceea Iudeii din provincie, care locuiesc in sate neintarite, petrec ziua de paisprezece ale lunii Adar in veselie si ospete, ca zi de sarbatoare, trimitandu-si daruri unii altora; iar cei ce traiesc in orase petrec si ziua de cincisprezece ale lunii Adar in mare veselie, trimitand daruri vecinilor. |
| 20 Mardoheu a scris aceste lucruri şi a trimis scrisori tuturor iudeilor din toate ţinuturile împăratului Ahaşveroş, de aproape şi din depărtare.
| 20 Dupa aceea Mardoheu a scris toate intamplarile acestea si a trimis scrisori tuturor Iudeilor care erau in tarile regelui Artaxerxe, la cei de aproape si la cei de departe, |
| 21 Le poruncea să prăznuiască în fiecare an ziua a paisprezecea şi a cincisprezecea a lunii Adar,
| 21 Ca sa sarbatoreasca acele zile bune in fiecare an, in ziua de paisprezece si de cincisprezece ale lunii Adar, |
| 22 ca zile în care căpătaseră odihnă scăpând de vrăjmaşii lor. Le-a poruncit să prăznuiască luna în care întristarea lor se prefăcuse în bucurie, şi jalea lor, în zi de sărbătoare, şi să facă din aceste zile nişte zile de ospăţ şi de bucurie, când să-şi trimită daruri de mâncare unii altora şi să împartă daruri celor lipsiţi.
| 22 Intrucat acestea sunt zilele in care Iudeii au fost lasati in pace de vrajmasii lor si intrucat aceasta este luna in care intristarea lor s-a prefacut in bucurie si tanguirea in zi de sarbatoare. Sa faca dar din ele zile de petrecere si de veselie, trimitandu-si unii altora daruri si dand milostenie la saraci. |
| 23 Iudeii s-au îndatorat să facă ceea ce şi începuseră să facă şi ce le scrisese Mardoheu.
| 23 Si au primit Iudeii cele ce le scrisese Mardoheu: |
| 24 Căci Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul, vrăjmaşul tuturor iudeilor, făcuse planul să-i piardă şi aruncase Pur, adică sorţul, ca să-i omoare şi să-i nimicească.
| 24 Cum Aman, fiul lui Hamadata, din tara Agag, vrajmasul tuturor Iudeilor, se gandise sa-i ucida si aruncase Pur, adica sori, pentru pierderea lor; |
| 25 Dar Estera, venind înaintea împăratului, împăratul a poruncit în scris să întoarcă asupra capului lui Haman planul cel rău pe care-l făcuse împotriva iudeilor şi să-l spânzure pe lemn, pe el şi pe fiii lui.
| 25 Cum Estera a strabatut pana la rege si cum regele a poruncit prin scrisoare noua, ca uneltirea cea rea a lui Aman, pe care o planuise el asupra Iudeilor, sa se intoarca asupra capului lui si sa-l spanzure pe el si pe fiii lui. |
| 26 De aceea zilele acestea s-au numit Purim, de la numirea Pur. Potrivit cu tot cuprinsul acestei scrisori, potrivit cu cele ce văzuseră ei înşişi şi potrivit cu cele ce li se întâmplaseră,
| 26 De aceea s-au si numit aceste zile Purim, de la numirea Pur. Deci, potrivit cu toate cuvintele scrisorii si cu toate cele ce ei vazusera si cu cele ce se petrecusera la ei, |
| 27 iudeii au luat pentru ei, pentru sămânţa lor şi pentru toţi cei ce se vor lipi de ei hotărârea şi îndatorirea neschimbătoare ca să prăznuiască în fiecare an aceste două zile, în felul rânduit şi la vremea hotărâtă.
| 27 Iudeii au stabilit si au primit pentru ei si pentru urmasii lor si pentru cei ce li se vor alatura, ca sa sarbatoreasca fara abatere aceste doua zile in fiecare an dupa randuiala, |
| 28 Zilele acestea trebuiau să fie pomenite şi prăznuite din neam în neam, în fiecare familie, în fiecare ţinut şi în fiecare cetate. Şi zilele acestea Purim nu trebuiau desfiinţate niciodată din mijlocul iudeilor, nici să se şteargă aducerea aminte de ele printre urmaşii lor.
| 28 Si ca zilele acestea ale Purimului sa fie pomenite si praznuite din neam in neam, in fiecare familie, la Iudei, in fiecare tara si in fiecare cetate. |
| 29 Împărăteasa Estera, fata lui Abihail, şi iudeul Mardoheu au scris stăruitor a doua oară pentru ca să întărească scrisoarea privitoare la Purim.
| 29 Regina Estera, fiica lui Abihail si Mardoheu Iudeul au scris a doua oara in chip staruitor cele ce au facut ei, ca sa intareasca scrisoarea despre Purim, |
| 30 Au trimis scrisori tuturor iudeilor, în cele o sută douăzeci şi şapte de ţinuturi ale împăratului Ahaşveroş. Ele cuprindeau cuvinte de pace şi de credincioşie,
| 30 Si au trimis scrisori tuturor Iudeilor din cele o suta douazeci si sapte de tari ale regatului lui Artaxerxe cu cuvinte de pace si de credinciosie, |
| 31 întărind ţinerea acestor zile Purim la vremea hotărâtă, cum le rânduiseră iudeul Mardoheu şi împărăteasa Estera pentru ei şi cum şi le rânduiseră şi pentru ei înşişi şi pentru sămânţa lor, cu prilejul postului lor şi ţipetelor lor.
| 31 Ca ei sa pazeasca cu tarie aceste zile ale Purimului la vremea lor, precum le statornicisera Mardoheu Iudeul si regina Estera, pentru ei si pentru urmasii lor cu post si tanguire. |
| 32 Porunca Esterei a întărit aşezarea acestei sărbători Purim, şi lucrul acesta a fost scris în carte.
| 32 Si porunca Esterei intari asezarea sarbatorii Purimului scriind-o in carte. |
