| 1 Mai mult face un nume bun decât untdelemnul mirositor, şi ziua morţii, decât ziua naşterii.
| 1 Mai de pret este un nume bun decat untdelemnul cel binemirositor si ziua mortii decat ziua nasterii. |
| 2 Mai bine să te duci într-o casă de jale decât să te duci într-o casă de petrecere; căci acolo îţi aduci aminte de sfârşitul oricărui om, şi cine trăieşte îşi pune la inimă lucrul acesta.
| 2 Mai bine este sa mergi in casa de plans, decat sa te duci in casa de ospat, caci acolo se vede sfarsitul omului si cine il vede pune la inima. |
| 3 Mai bună este întristarea decât râsul; căci, prin întristarea feţei, inima se face mai bună.
| 3 Mai bun este necazul decat rasul, caci intristarea fetei este buna pentru inima. |
| 4 Inima înţelepţilor este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii.
| 4 Inima celor intelepti este in casa cea cu tanguire, iar inima celor nebuni in casa veseliei. |
| 5 Mai bine să asculţi mustrarea înţeleptului decât să asculţi la cântecul celor fără minte.
| 5 Mai degraba sa auzi certarea unui intelept, decat sa asculti cantecul celor nebuni; |
| 6 Căci râsul celor fără minte este ca pârâitul spinilor sub căldare. Şi aceasta este o deşertăciune.
| 6 Ca precum este paraitul spinilor sub caldare, tot asa este si rasul celui nebun. Si aceasta este desertaciune!... |
| 7 Averea luată prin silă înnebuneşte pe cel înţelept, şi mita strică inima.
| 7 Caci asuprirea poate sa faca nebun pe un intelept, si mita strica inima. |
| 8 Mai bun este sfârşitul unui lucru decât începutul lui; mai bine cel bun la suflet decât cel îngâmfat.
| 8 Mai bun este sfarsitul unui lucru decat inceputul lui; mai de pret este un duh rabdator decat un duh semet. |
| 9 Nu te grăbi să te mânii în sufletul tău, căci mânia locuieşte în sânul nebunilor.
| 9 Nu te grabi sa te intarati intru duhul tau, pentru ca mania salasluieste in sanul celor nebuni. |
| 10 Nu zice: "Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune decât acestea?", căci nu din înţelepciune întrebi aşa.
| 10 Nu spune niciodata: "Cum se face ca zilele cele de altadata au fost mai bune decat acestea?" Caci nu din intelepciune intrebi una ca aceasta. |
| 11 Înţelepciunea preţuieşte cât o moştenire, şi chiar mai mult, pentru cei ce văd soarele.
| 11 Intelepciunea este tot atat tie buna ca si o mostenire de folos celor ce vad soarele, |
| 12 Căci ocrotire dă şi înţelepciunea, ocrotire dă şi argintul; dar un folos mai mult al ştiinţei este că înţelepciunea ţine în viaţă pe cei ce o au.
| 12 Ca asa este ocrotirea intelepciunii si a banului; dar folosul stiintei este ca intelepciunea tine cu viata pe stapanul ei. |
| 13 Uită-te cu băgare de seamă la lucrarea lui Dumnezeu: cine poate să îndrepte ce a făcut El strâmb?
| 13 Socoteste cu mintea faptele lui Dumnezeu; cine poate sa indrepte ceea ce El a strambat? |
| 14 În ziua fericirii, fii fericit, şi în ziua nenorocirii, gândeşte-te că Dumnezeu a făcut şi pe una şi pe cealaltă, pentru ca omul să nu mai poată şti nimic din ce va fi după el.
| 14 In zi de fericire fii bucuros, iar in zi de nenorocire gandeste-te ca Dumnezeu a facut si pe una si pe cealalta, asa ca omul sa nu descopere nimic din cele viitoare. |
| 15 Tot felul de lucruri am văzut în zilele deşertăciunii mele. Este câte un om fără prihană care piere în neprihănirea lui, şi este câte un nelegiuit care o duce mult în răutatea lui.
| 15 Aceste doua lucruri le-am vazut eu in zilele nimicniciei mele: este cate un drept, care piere intru dreptatea lui, si este cate un nelegiuit care traieste mereu in rautatea lui. |
| 16 Nu fi prea neprihănit şi nu te arăta prea înţelept: pentru ce să te pierzi singur?
| 16 Nu fii drept peste masura si nu te arata prea intelept! Pentru ce vrei sa te nimicesti? |
| 17 Dar nu fi nici peste măsură de rău şi nu fi fără minte: pentru ce vrei să mori înainte de vreme?
| 17 Nu fii nelegiuit pana la sfarsit si nu fii nici nebun; de ce sa mori inainte de timpul tau? |
| 18 Bine este să ţii la aceasta, dar nici pe cealaltă să n-o laşi din mână; căci cine se teme de Dumnezeu scapă din toate acestea.
| 18 Este bine sa te tii de una si de cealalta sa nu te desfaci, ca cine se teme de Dumnezeu scapa din toate. |
| 19 Înţelepciunea face pe cel înţelept mai tare decât zece viteji care sunt într-o cetate.
| 19 Intelepciunea da inteleptului mai multa putere decat au zece nerozi intr-o cetate. |
| 20 Fiindcă pe pământ nu este niciun om fără prihană, care să facă binele fără să păcătuiască.
| 20 Caci nu este om drept pe pamant care sa faca binele si sa nu pacatuiasca. |
| 21 Nu lua nici tu seama la toate vorbele care se spun, ca nu cumva s-auzi pe sluga ta vorbindu-te de rău!
| 21 Nu lua aminte la toate vorbele pe care cineva le spune, ca nu cumva sa auzi ca sluga ta te graieste de rau; |
| 22 Căci ştie inima ta de câte ori ai vorbit şi tu de rău pe alţii.
| 22 Caci inima ta singura stie de cate ori si tu ai defaimat pe altii. |
| 23 Toate acestea le-am cercetat cu înţelepciune. Am zis: "Mă voi înţelepţi." Dar înţelepciunea a rămas departe de mine.
| 23 Toate acestea le-am incercat prin intelepciune si am zis: "Vreau sa fiu intelept!" dar intelepciunea a ramas departe de mine. |
| 24 Cu mult mai departe decât era mai înainte, şi ce adâncă! Cine o va putea găsi?
| 24 Ceea ce a fost este departe, si adanc, adanc! Cine poate acum sa-i dea de inteles? |
| 25 M-am apucat şi am cercetat toate lucrurile, cu gând să înţeleg, să adâncesc şi să caut înţelepciunea şi rostul lucrurilor, şi să pricep nebunia răutăţii şi rătăcirea prostiei.
| 25 Si eu m-am silit si inima mea a cercetat si a urmarit stiinta si intelepciunea si buna chibzuiala si mi-am dat seama ca rautatea este o nebunie, iar prostia este zanatica rautate. |
| 26 Şi am găsit că mai amară decât moartea este femeia a cărei inimă este o cursă şi un laţ şi ale cărei mâini sunt nişte lanţuri; cel plăcut lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.
| 26 Si am gasit femeia mai amara decat moartea, pentru ca ea este o cursa, inima ei este un lat si mainile ei sunt catuse. Cel ce este bun inaintea lui Dumnezeu scapa, iar pacatosul este prins. |
| 27 Iată ce am găsit, zice Eclesiastul, cercetând lucrurile unul câte unul ca să le pătrund rostul;
| 27 Iata ce am aflat, zice Ecclesiastul, si inca si altele ca sa pot descoperi intelesul, |
| 28 iată ce-mi caută şi acum sufletul, şi n-am găsit. Din o mie am găsit un om: dar o femeie n-am găsit în toate acestea.
| 28 Pe care sufletul meu l-a cautat si nu l-a aflat. Am gasit insa un om la o mie, dar n-am gasit nici o femeie din toate cate sant. |
| 29 Numai iată ce am găsit: că Dumnezeu a făcut pe oameni fără prihană, dar ei umblă cu multe şiretenii.
| 29 Dar iata numai ce am gasit: Dumnezeu a facut pe om drept, iar oamenii nascocesc multe viclesuguri. |
