| 1 Păzeşte-ţi piciorul când intri în Casa lui Dumnezeu şi apropie-te mai bine să asculţi decât să aduci jertfa nebunilor; căci ei nu ştiu că fac rău cu aceasta.
| 1 Ia seama la picioarele tale cand te duci in templul Domnului. Daca te apropii sa asculti este mai bine, decat sa aduci jertfa nebunilor, caci ei nu stiu decat sa faca rau. |
| 2 Nu te grăbi să deschizi gura, şi să nu-ţi rostească inima cuvinte pripite înaintea lui Dumnezeu; căci Dumnezeu este în cer, şi tu, pe pământ, de aceea să nu spui vorbe multe.
| 2 Nu te grabi sa deschizi gura ta si inima ta sa nu se pripeasca sa scoata o vorba inaintea lui Dumnezeu, ca Dumnezeu este in ceruri, iar tu pe pamant; pentru aceasta sa fie cuvintele tale putine. |
| 3 Căci, dacă visele se nasc din mulţimea grijilor, prostia nebunului se cunoaşte din mulţimea cuvintelor.
| 3 Visurile vin din multele griji, iar glasul celui nebun din multimea de vorbe. |
| 4 Dacă ai făcut o juruinţă lui Dumnezeu, nu zăbovi s-o împlineşti, căci Lui nu-I plac cei fără minte; de aceea împlineşte juruinţa pe care ai făcut-o.
| 4 Daca ai facut un juramant lui Dumnezeu, nu pierde din vedere sa-l implinesti, ca nebunii nu au nici o trecere; tu insa implineste ce ai fagaduit. |
| 5 Mai bine să nu faci nicio juruinţă decât să faci o juruinţă, şi să n-o împlineşti.
| 5 Mai bine sa nu fagaduiesti decat sa nu implinesti ce ai fagaduit. |
| 6 Nu lăsa gura să te bage în păcat şi nu zice înaintea trimisului lui Dumnezeu: "M-am pripit." Pentru ce să Se mânie Dumnezeu din pricina cuvintelor tale şi să nimicească lucrarea mâinilor tale?
| 6 Nu ingadui gurii tale sa traga spre pacat trupul tau si inaintea trimisului lui Dumnezeu nu spune: "A fost o ratacire!" Pentru ce sa Se manie Dumnezeu de cuvantul tau si sa nimiceasca lucrul mainilor tale? |
| 7 Căci, dacă este deşertăciune în mulţimea viselor, nu mai puţin este şi în mulţimea vorbelor; de aceea, teme-te de Dumnezeu.
| 7 Caci din multimea grijilor se nasc visele si desertaciunile din prea multe cuvinte. De aceea, teme-te de Dumnezeu! |
| 8 Când vezi în ţară pe cel sărac, năpăstuit şi jefuit în numele dreptului şi dreptăţii, să nu te miri de lucrul acesta! Căci peste cel mare veghează altul mai mare, şi peste ei toţi, Cel Preaînalt.
| 8 Daca vezi asuprirea celui sarac si obijduirea dreptului si a dreptatii in cetate, nu te mira de lucrul acesta, caci peste cel mare este unul mai mare, iar Cel Atotputernic vegheaza peste toti. |
| 9 Dar un folos pentru ţară, în toate privinţele, este un împărat preţuit în ţară.
| 9 Totusi este un folos pentru tara si anume: un rege care sa poarte grija muncii pamantului. |
| 10 Cine iubeşte argintul nu se satură niciodată de argint, şi cine iubeşte bogăţia multă nu trage folos din ea. Şi aceasta este o deşertăciune!
| 10 Cine iubeste banii nu se va satura de bani, iar cel ce iubeste bogatia nu va avea parte de rodul ei. Si aceasta este desertaciune! |
| 11 Când se înmulţesc bunătăţile, se înmulţesc şi cei ce le mănâncă; şi ce folos mai are din ele stăpânul lor decât că le vede cu ochii?
| 11 Cand se inmultesc averile, sporesc si cei ce le mananca si ce folos are stapanul lor ca numai le vede? |
| 12 Dulce este somnul lucrătorului, fie că a mâncat mult, fie că a mâncat puţin; dar pe cel bogat nu-l lasă îmbuibarea să doarmă.
| 12 Dulce este somnul lucratorului, fie ca mananca mult, fie ca mananca putin, dar belsugul bogatului nu-i da ragaz sa doarma. |
| 13 Este un mare rău pe care l-am văzut sub soare: avuţii păstrate spre nefericirea stăpânului lor.
| 13 Este un rau cumplit pe care l-am vazut sub soare: bogatii puse la o parte de stapanul lor pentru a lui nenorocire. |
| 14 Dacă se pierd aceste bogăţii prin vreo întâmplare nenorocită, şi el are un fiu, fiului nu-i rămâne nimic în mâini.
| 14 Si daca bogatia se pierde dintr-o intamplare nenorocita si el are un copil, acestuia nu-i ramane nimic in mina. |
| 15 Cum a ieşit de gol din pântecele mamei sale, din care a venit, aşa se întoarce şi nu poate să ia nimic în mână din toată osteneala lui.
| 15 Precum a iesit din pantecele maicii sale, gol se va duce, asa cum a venit, si pentru munca lui el nu va primi nimic, ca sa poata lua in mana lui. |
| 16 Şi acesta este un mare rău, anume că se duce cum venise; şi ce folos are el că s-a trudit în vânt?
| 16 Si aceasta este o intamplare nenorocita, ca sa se duca asa cum a venit; si ce folos ca i-a fost munca in vant? |
| 17 Ba încă, toată viaţa lui a mai trebuit să mănânce cu necaz şi a avut multă durere, grijă şi supărare.
| 17 Mai mult inca, toata viata lui este intuneric si suparare, necaz peste fire si boala si durere! |
| 18 Iată ce am văzut: este bine şi frumos ca omul să mănânce şi să bea, şi să trăiască bine în mijlocul muncii lui cu care se trudeşte sub soare, în toate zilele vieţii lui pe care i le-a dat Dumnezeu; căci aceasta este partea lui.
| 18 Cu adevarat iata ceea ce am vazut ca este bine si frumos: sa manance si sa bea si sa traiasca omul bine din tot lucrul cu care se trudeste sub soare in vremea vietii daruite lui de Dumnezeu, caci aceasta este partea lui. |
| 19 Dar, dacă a dat Dumnezeu cuiva avere şi bogăţii şi i-a îngăduit să mănânce din ele, să-şi ia partea lui din ele şi să se bucure în mijlocul muncii lui, acesta este un dar de la Dumnezeu.
| 19 Si ori de cate ori Dumnezeu da omului bogatii si bunuri si ii ingaduie sa manance si sa-si ia partea lui si sa se bucure de munca lui, acesta este un dar de la Dumnezeu; |
| 20 Căci nu se mai gândeşte mult la scurtimea zilelor vieţii lui, de vreme ce Dumnezeu îi umple inima de bucurie.
| 20 Caci el nu se gandeste prea mult la zilele vietii lui, fiindca Dumnezeu il sine prins cu bucuria inimii lui. |
