| 1 Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.
| 1 O musca moarta strica amestecul de untdelemn al celui ce pregateste miresme; putina nebunie strica pretul la multa intelepciune. |
| 2 Inima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stânga lui.
| 2 Inima celui intelept este la dreapta lui, iar inima celui nebun la stanga. |
| 3 Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea şi spune tuturor că este un nebun!
| 3 La fel celui nebun cand merge pe drum ii lipseste dreapta pricepere, iar toata lumea zice: "E nebun!" |
| 4 Când izbucneşte împotriva ta mânia celui ce stăpâneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sângele rece te păzeşte de mari păcate.
| 4 Daca mania stapanitorului se ridica impotriva ta, nu te clinti din locul tau. Caci firea domoala inlatura mari neajunsuri. |
| 5 Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca o greşeală care vine de la cel ce cârmuieşte;
| 5 Am mai luat seama la inca un rau de sub soare, ca o greseala care porneste de la stapanitor: |
| 6 nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.
| 6 Nebunul este ridicat la dregatorii inalte, iar cei vrednici stau in locuri de jos. |
| 7 Am văzut robi călare, şi voievozi mergând pe jos ca nişte robi.
| 7 Am vazut robi calari pe cai si capetenii mergand ca robii pe jos. |
| 8 Cine sapă groapa altuia cade el în ea, şi cine surpă un zid va fi muşcat de un şarpe.
| 8 Cel ce sapa o groapa poate sa cada in ea si cel ce darama un zid poate fi muscat de sarpe. |
| 9 Cine sfărâmă pietre este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.
| 9 Cel ce sfarama pietre se poate rani cu ele, iar cel ce despica lemne se primejduieste. |
| 10 Când se toceşte fierul şi rămâne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbândă ajungi prin înţelepciune.
| 10 Daca o unealta s-a tocit si nu a fost ascutita, trebuie sa indoim puterile, dar intelepciunea are ca parte izbanda. |
| 11 Când muşcă şarpele, fiindcă n-a fost vrăjit, vrăjitorul n-are niciun câştig din meşteşugul lui.
| 11 Daca sarpele musca inainte de a fi descantat, atunci descantatorul nu are nici un folos. |
| 12 Cuvintele unui înţelept sunt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.
| 12 Graiurile gurii celui intelept sunt har, iar buzele celui nebun il doboara. |
| 13 Cel dintâi cuvânt care-i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.
| 13 Inceputul cuvintelor gurii lui este prostia, iar sfarsitul graiului lui nebunie curata. |
| 14 Nebunul spune o mulţime de vorbe, măcar că omul nu ştie ce se va întâmpla; şi cine-i va spune ce va fi după el?
| 14 Nebunul sporeste vorbele. Omul nu stie ce va fi dupa el, caci cine ii va spune ce se va intampla dupa el? |
| 15 Truda nebunului oboseşte pe cel ce nu cunoaşte drumul spre cetate.
| 15 Munca oboseste pe cel nebun; cine nu stie drumul nu poate sa se duca in cetate. |
| 16 Vai de tine, ţară al cărei împărat este un copil şi ai cărei voievozi benchetuiesc de dimineaţă!
| 16 Vai de tine, tara, care ai un copil rege si capeteniile tale mananca dis-de-dimineata! |
| 17 Ferice de tine, ţară al cărei împărat este de neam mare şi ai cărei voievozi mănâncă la vremea potrivită ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!
| 17 Fericita esti tu, tara, care ai rege un fecior de neam mare si capeteniile tale mananca la vreme, ca toti oamenii, si nu se dau la bautura. |
| 18 Când mâinile sunt leneşe, se lasă grinda, şi, când se lenevesc mâinile, plouă în casă.
| 18 Din pricina lenei, grinzile casei se lasa, iar cand stai cu mainile in sin, apa picura in casa. |
| 19 Ospeţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.
| 19 Ospetele se fac pentru a gusta placerea; vinul inveseleste viata si banii raspund la toate. |
| 20 Nu blestema pe împărat, nici chiar în gând, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s-ar putea întâmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.
| 20 Chiar in gandul tau nu blestema pe rege si in camara unde dormi nu defaima pe cel puternic; caci pasarile cerului pot sa duca un cuvant si neamul celor inaripate sa dea vorba ta pe fata. |
