| 1 Împărăteasa din Seba a auzit de faima lui Solomon şi a venit la Ierusalim ca să-l încerce prin întrebări grele. Ea avea un alai foarte mare şi cămile încărcate cu mirodenii, aur mult de tot şi pietre scumpe. S-a dus la Solomon şi i-a spus tot ce avea pe inimă.
| 1 Auzind regina din Saba de faima lui Solomon si voind sa-l incerce cu intrebari grele, a venit la Ierusalim cu foarte multa bogatie, cu camile incarcate cu aromate, cu aur mult si pietre scumpe; si a venit la Solomon si i-a grait lui toate cate avea in sufletul ei. |
| 2 Solomon i-a răspuns la toate întrebările şi n-a fost nimic pe care să nu fi ştiut Solomon să i-l lămurească.
| 2 Si i-a dezlegat Solomon toate intrebarile ei si nu s-a gasit nimic necunoscut pentru Solomon, incat sa nu-i dezlege el. |
| 3 Împărăteasa din Seba a văzut înţelepciunea lui Solomon şi casa pe care o zidise,
| 3 Vazand regina din Saba intelepciunea lui Solomon si casa pe care o zidise el, |
| 4 şi bucatele de la masa lui, şi locuinţa slujitorilor lui, şi slujbele şi hainele celor ce-i slujeau, şi paharnicii lui şi hainele lor, şi treptele pe care se suia la Casa Domnului. Uimită,
| 4 Mancarile de la masa lui, locurile de sedere ale robilor lui, randuiala slujitorilor lui si imbracamintea lor, paharnicii lui, imbracamintea lor si arderile de tot pe care le aducea in templu, a ramas uimita. |
| 5 ea a zis împăratului: "Era adevărat deci ce am auzit eu în ţara mea despre faptele şi înţelepciunea ta!
| 5 Si a zis regelui: "Cele ce am auzit eu in tara mea despre lucrurile tale si despre intelepciunea ta, sunt adevarate; |
| 6 Nu credeam tot ce se zicea, până n-am venit şi am văzut cu ochii mei. Şi iată că nu mi s-a istorisit nici jumătate din mărirea şi înţelepciunea ta. Tu întreci faima pe care am auzit-o despre tine.
| 6 Dar eu n-am crezut vorbele ce mi se spuneau, pana ce n-am venit si n-am vazut cu ochii mei. Si iata nici pe jumatate nu mi s-a grait de marirea intelepciunii tale; tu intreci cu mult faima auzita de mine, despre tine. |
| 7 Ferice de oamenii tăi, ferice de slujitorii tăi, care sunt pururi înaintea ta şi care aud înţelepciunea ta!
| 7 Fericiti sunt oamenii tai si fericite sunt aceste slugi ale tale, care-ti stau totdeauna inainte si-ti asculta intelepciunea! |
| 8 Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul tău care S-a îndurat de tine şi te-a pus pe scaunul Lui de domnie ca împărat pentru Domnul Dumnezeul tău! Pentru că Dumnezeul tău iubeşte pe Israel şi vrea să-l facă să rămână în picioare pe vecie, pentru aceea te-a pus împărat peste el, ca să faci judecată şi dreptate."
| 8 Binecuvantat sa fie Domnul Dumnezeul tau Care a binevoit sa te puna pe tronul Sau, pentru ca sa fii rege in numele Domnului Dumnezeului tau. Din dragostea pe care Dumnezeul tau o are catre Israel, ca sa-l intareasca in veci, te-a facut rege peste el, ca sa faci judecata si dreptate". |
| 9 Ea a dat împăratului o sută douăzeci de talanţi de aur, foarte multe mirodenii şi pietre scumpe. N-au mai fost mirodenii ca cele date împăratului Solomon de împărăteasa din Seba.
| 9 Si a daruit ea regelui o suta douazeci de talanti de aur si multime mare de aromate si de pietre scumpe; asemenea aromate, ca cele daruite de regina din Saba regelui Solomon, nu se mai vazusera. |
| 10 Slujitorii lui Hiram şi slujitorii lui Solomon, care au adus aur din Ofir, au adus şi lemn mirositor şi pietre scumpe.
| 10 In vremea aceea slugile lui Hiram si slugile lui Solomon, care-i aduceau aur de la Ofir, ii adusesera si lemn rosu si pietre scumpe. |
| 11 Împăratul a făcut cu lemnul mirositor scări pentru Casa Domnului şi pentru casa împăratului şi harpe şi lăute pentru cântăreţi. Nu se mai văzuse aşa ceva în ţara lui Iuda.
| 11 Din acest lemn rosu facuse regele scarile de la templul Domnului si de la casa domneasca, precum si chitare si harpe pentru cantareti. Astfel de lemn nu se mai vazuse niciodata inainte in tara lui Iuda. |
| 12 Împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit ea, ce a cerut, mai mult decât adusese ea împăratului. Apoi s-a întors şi s-a dus în ţara ei, ea şi slujitorii ei.
| 12 Iar regele Solomon a dat reginei din Saba tot ce ea a dorit si a cerut, afara de darul pe care i l-a dat pentru lucrurile pe care ea le adusese regelui. Si asa s-a intors inapoi in tara sa, ea si slugile sale. |
| 13 Greutatea aurului care venea pe fiecare an lui Solomon era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur,
| 13 Greutatea aurului care i se adusese lui Solomon intr-un an era de sase sute saizeci si sase de talanti de aur. |
| 14 afară de ce lua de la negustorii cei mari şi de la cei mici, de la toţi împăraţii Arabiei şi de la dregătorii ţării, care aduceau aur şi argint lui Solomon.
| 14 Afara de acestea, mai aduceau lui Solomon aur si argint solii de la diferite popoare si negustorii, precum si toti regii Arabiei si conducatorii de provincii. |
| 15 Împăratul Solomon a făcut două sute de scuturi mari de aur bătut, şi pentru fiecare din ele a întrebuinţat şase sute de sicli de aur bătut,
| 15 Regele Solomon a facut doua sute de scuturi mari de aur ciocanit in care au intrat cate sase sute de sicli de aur de fiecare scut ciocanit. |
| 16 şi alte trei sute de scuturi de aur bătut, şi pentru fiecare din ele a întrebuinţat trei sute de sicli de aur; şi împăratul le-a pus în casa Pădurii Libanului.
| 16 Si trei sute de scuturi mici, tot de aur ciocanit, in care au intrat cate trei sute de sicli de aur de fiecare scut. Pe acestea le-a pus regele in Casa Padurii din Liban. |
| 17 Împăratul a făcut un mare scaun de domnie de fildeş şi l-a acoperit cu aur curat.
| 17 Apoi a facut regele un tron mare de os de fildes si l-a imbracat peste tot cu aur curat, |
| 18 Scaunul acesta de domnie avea şase trepte şi un aşternut pentru picioare de aur, care se ţinea de scaunul de domnie; de fiecare parte a scaunului erau rezemători, lângă rezemători erau doi lei,
| 18 Iar la tron a facut sase trepte de suit, un scaunel de aur pentru picioare, prins de tron, rezematori de o parte si de alta a locului de sedere si doi lei care stateau langa rezematori |
| 19 şi pe cele şase trepte, de o parte şi de alta, erau doisprezece lei. Aşa ceva nu s-a făcut pentru nicio împărăţie.
| 19 Si inca doisprezece lei care stateau acolo pe cele sase trepte de o parte si de alta. Asa tron nu se mai gasea in nici un regat. |
| 20 Toate paharele împăratului Solomon erau de aur şi toate vasele din casa Pădurii Libanului erau de aur curat. Nu era nimic de argint: argintului nu i se dădea niciun preţ pe vremea lui Solomon.
| 20 Toate vasele de baut ale regelui Solomon erau de aur si toate vasele din Casa Padurii din Liban erau de aur ales. In zilele lui Solomon argintul se socotea ca nimic, |
| 21 Căci împăratul avea corăbii din Tarsis care călătoreau cu slujitorii lui Hiram; şi, la fiecare trei ani, veneau corăbiile din Tarsis, aducând aur şi argint, fildeş, maimuţe şi păuni.
| 21 Caci corabiile regelui umblau la Tarsis eu slugile lui Hiram si la trei ani o data se intorceau aducand aur si argint, fildes, maimute si pauni. |
| 22 Împăratul Solomon a întrecut pe toţi împăraţii pământului prin bogăţiile şi înţelepciunea lui.
| 22 Astfel Solomon a intrecut pe toti regii pamantului in bogatie si intelepciune. |
| 23 Toţi împăraţii pământului căutau să vadă pe Solomon, ca să audă înţelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în inima lui.
| 23 Si toti regii tarilor cautau sa vada pe Solomon, ca sa-i asculte intelepciunea pe care i-o pusese Dumnezeu in inima lui. |
| 24 Şi fiecare din ei îşi aducea darul lui, lucruri de argint şi lucruri de aur, haine, arme, mirodenii, cai şi catâri; aşa era în fiecare an.
| 24 Si fiecare din ei ii aducea vase de argint, de aur, vesminte, arme, aromate, cai si catari, in fiecare an. |
| 25 Solomon avea patru mii de iesle pentru caii de la carele lui şi douăsprezece mii de călăreţi, pe care i-a aşezat în cetăţile unde îşi ţinea carele şi la Ierusalim lângă împărat.
| 25 Solomon avea patru mii de iesle pentru caii de pe la carele lui si douasprezece mii de calareti, asezati in cetatile unde avea carele si pe langa rege in Ierusalim. |
| 26 El stăpânea peste toţi împăraţii, de la Râu până la ţara filistenilor şi până la hotarul Egiptului.
| 26 El domnea peste toti regii, de la raul Eufrat pana la tara Filistenilor si pana la hotarul Egiptului. |
| 27 Împăratul a făcut argintul tot aşa de obişnuit la Ierusalim ca pietrele, şi cedrii, tot atât de mulţi ca smochinii sălbatici care cresc pe câmpie.
| 27 Si a facut regele sa fie aurul si argintul pretuit in Ierusalim ca pietrele de pe drum, iar cedrii, din pricina multimii lor, i-a facut sa fie pretuiti ca smochinii cei salbatici de prin locuri joase. |
| 28 Din Egipt şi din toate ţările se aduceau cai pentru Solomon.
| 28 Cai pentru Solomon i se aduceau din Egipt si din toate tarile. |
| 29 Celelalte fapte ale lui Solomon, cele dintâi şi cele de pe urmă, nu sunt scrise oare în cartea prorocului Natan, în prorocia lui Ahia din Silo şi în descoperirile prorocului Ieedo despre Ieroboam, fiul lui Nebat?
| 29 Celelalte fapte ale lui Solomon, de la cele dintai pana la cele din urma, sunt scrise in cartea lui Natan proorocul, in proorocia lui Ahia Silonitul si in vedeniile lui Ido vazatorul despre Ieroboam, fiul lui Nabat. |
| 30 Solomon a domnit patruzeci de ani la Ierusalim peste tot Israelul.
| 30 Solomon a domnit in Ierusalim peste tot Israelul patruzeci de ani. |
| 31 Apoi Solomon a adormit cu părinţii lui, şi l-au îngropat în cetatea tatălui său, David. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Roboam.
| 31 Apoi a raposat Solomon cu parintii sai si l-au ingropat in cetatea lui David, tatal sau. Iar in locul lui s-a facut rege Roboam, fiul sau. |
