| 1 Atunci Solomon a zis: "Domnul a zis că vrea să locuiască în întuneric!
| 1 Atunci Solomon a zis: "Domnul a spus ca El binevoieste sa locuiasca in negura, |
| 2 Şi eu am zidit o Casă care-Ţi va fi locuinţa, un loc unde vei locui în veci!"
| 2 Iar eu am zidit templul, ca sa locuiesti Tu, Cel Sfant, si locas unde sa petreci Tu in veci". |
| 3 Împăratul şi-a întors faţa şi a binecuvântat toată adunarea lui Israel. Şi toată adunarea lui Israel stătea în picioare.
| 3 Apoi si-a intors regele fata sa si a binecuvantat toata adunarea lui Israel, caci toata adunarea Israelitilor sta inainte. |
| 4 Şi el a zis: "Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel care a vorbit cu gura Sa tatălui meu, David, şi a împlinit prin puterea Sa ce spusese, când a zis:
| 4 Si a zis regele: "Binecuvantat este Domnul Dumnezeul lui Israel, Care a grait cu gura Sa catre David, tatal meu, si a implinit cu mainile Sale ceea ce spusese, zicand: |
| 5 "Din ziua când am scos pe poporul Meu din ţara Egiptului, n-am ales nicio cetate dintre toate seminţiile lui Israel, ca să se zidească acolo o Casă în care să locuiască Numele Meu, şi n-am ales pe niciun om, care să fie căpetenia poporului Meu, Israel.
| 5 Din ziua cand am scos pe poporul Meu din tara Egiptului, nu Mi-am ales cetate nici intr-una din semintiile lui Israel, ca sa-Mi zidesc templu in care sa petreaca numele Meu, nici nu Mi-am ales om care sa fie carmuitor poporului Meu Israel. |
| 6 Ci Ierusalimul l-am ales, pentru ca în el să locuiască Numele Meu, şi pe David l-am ales, ca să domnească peste poporul Meu, Israel!"
| 6 Acum insa am ales Ierusalimul, ca sa petreaca numele Meu acolo, si am ales pe David, ca sa pastoreasca peste poporul Meu Israel. |
| 7 Tatăl meu, David, avea de gând să zidească o casă Numelui Domnului Dumnezeului lui Israel.
| 7 Iar lui David, tatal meu, ii intrase la inima sa inalte templu numelui Domnului Dumnezeului lui Israel. |
| 8 Şi Domnul a zis tatălui meu, David: "Fiindcă ai avut de gând să zideşti o Casă Numelui Meu, bine ai făcut că ai avut gândul acesta.
| 8 Insa Domnul a zis lui David, tatal meu: ti-a intrat la inima sa zidesti templu numelui Meu; bine e ca ti-a intrat acest lucru la inima; |
| 9 Numai că nu tu vei zidi Casa; ci fiul tău, ieşit din tine, va zidi Numelui Meu o Casă."
| 9 Dar nu vei zidi tu templul, ci fiul tau care va iesi din coapsele tale, acela va zidi templu numelui Meu. |
| 10 Domnul a împlinit cuvântul pe care-l spusese. Eu m-am ridicat în locul tatălui meu, David, şi am şezut pe scaunul de domnie al lui Israel, cum vestise Domnul, şi am zidit o Casă Numelui Domnului Dumnezeului lui Israel.
| 10 Si a implinit Domnul cuvantul Sau, care l-a grait; caci eu am urmat in locul lui David, tatal meu, si am sezut pe tronul lui Israel, cum zisese Domnul, si am zidit templu numelui Domnului Dumnezeului lui Israel. |
| 11 Am aşezat în ea chivotul, în care este legământul Domnului, legământul pe care l-a făcut El cu copiii lui Israel."
| 11 Si am pus acolo chivotul in care se afla legamantul Domnului, cel incheiat cu fiii lui Israel". |
| 12 Solomon s-a aşezat înaintea altarului Domnului, în faţa întregii adunări a lui Israel, şi a întins mâinile.
| 12 Apoi stand Solomon la jertfelnicul Domnului, inaintea adunarii Israelitilor si-a ridicat mainile sale, |
| 13 Căci Solomon făcuse o treaptă de aramă şi o pusese în mijlocul curţii. Ea era lungă de cinci coţi, lată de cinci coţi şi înaltă de trei coţi; a şezut pe ea, s-a aşezat în genunchi în faţa întregii adunări a lui Israel şi a întins mâinile spre cer.
| 13 Caci Solomon isi facuse un amvon de arama, lung de cinci coti, lat de cinci coti si inalt de trei coti, si-l pusese in mijlocul curtii. Pe acest amvon a stat el si si-a plecat genunchii inaintea intregii adunari a Israelitilor. El a ridicat mainile sale la cer |
| 14 Şi a zis: "Doamne Dumnezeul lui Israel! Nu este Dumnezeu ca Tine, în ceruri şi pe pământ: Tu ţii legământul şi îndurarea Ta faţă de robii Tăi care umblă înaintea Ta cu toată inima lor!
| 14 Si a zis: "Doamne Dumnezeul lui Israel, nu este Dumnezeu asemenea tie, nici in cer si nici pe pamant. Tu pazesti legamantul si mila cu robii Tai, care umbla cu toata inima lor inaintea Ta; |
| 15 Astfel, Ţi-ai ţinut cuvântul dat robului Tău David, tatăl meu; şi ce ai spus cu gura Ta împlineşti astăzi prin puterea Ta.
| 15 Tu ai implinit robului Tau David, tatal meu, ce i-ai grait; ca ceea ce ai grait cu gura Ta, aceea ai implinit in ziua aceasta cu mana Ta! |
| 16 Acum, Doamne Dumnezeul lui Israel, ţine făgăduinţa pe care ai făcut-o tatălui meu, David, când ai zis: "Niciodată nu vei fi lipsit înaintea Mea de un urmaş care să şadă pe scaunul de domnie al lui Israel, numai fiii tăi să ia seama la calea lor şi să meargă în Legea Mea, cum ai mers tu înaintea Mea."
| 16 Si acum, Doamne Dumnezeul lui Israel, implineste cele ce ai grait catre robul Tau David, tatal meu, cand ai zis: Nu va lipsi barbat din tine care sa sada inaintea fetei Mele pe tronul lui Israel, daca fiii tai isi vor pazi calea lor purtandu-se dupa legea Mea, asa cum te-ai purtat tu inaintea Mea. |
| 17 Împlinească-se, dar, Doamne Dumnezeul lui Israel, făgăduinţa pe care ai făcut-o robului Tău David!
| 17 Deci acum, Doamne Dumnezeul lui Israel, fa sa se adevereasca cuvantul Tau, catre robul Tau David. |
| 18 Dar ce! Să locuiască Dumnezeu cu adevărat împreună cu omul pe pământ? Iată că cerurile şi cerurile cerurilor nu Te pot cuprinde: cu cât mai puţin această Casă pe care am zidit-o eu!
| 18 Adevarat sa fie ca Dumnezeu va locui cu oamenii pe pamant? Daca cerul si cerurile cerurilor nu Te incap, cu cat mai putin Te va incapea templul acesta pe care Ti l-am zidit eu? |
| 19 Totuşi, Doamne Dumnezeul meu, ia aminte la rugăciunea robului Tău şi la cererea lui! Ascultă strigătul şi rugăciunea pe care Ţi-o face robul Tău.
| 19 Dar cauta la rugaciunea robului Tau si la cererea lui, Doamne Dumnezeul meu! Asculta strigarea si ruga cu care robul Tau se roaga inaintea Ta: |
| 20 Ochii Tăi să fie zi şi noapte deschişi peste Casa aceasta, peste locul despre care ai zis că acolo va fi Numele Tău! Ascultă rugăciunea pe care o face robul Tău în locul acesta!
| 20 Sa fie ochii Tai deschisi ziua si noaptea spre templul acesta si spre locul unde ai fagaduit sa-ti pui numele Tau, ca sa asculti rugaciunea cu care robul Tau se va ruga in locul acesta. |
| 21 Ascultă cererile robului Tău şi ale poporului Tău, Israel, când se vor ruga în locul acesta! Ascultă din locul locuinţei Tale, din ceruri, ascultă şi iartă!
| 21 Sa iei aminte la cererile robului Tau si ale poporului Tau Israel, cu care se vor ruga ei in locul acesta; sa auzi din locul sederii Tale, din ceruri, sa asculti si sa miluiesti. |
| 22 Dacă va păcătui cineva împotriva aproapelui său şi se va pune peste el un jurământ, ca să-l facă să jure, şi dacă va veni să jure înaintea altarului Tău, în Casa aceasta -
| 22 Cand va gresi cineva impotriva aproapelui sau si i se va cere juramant ca sa jure, juramantul se va face inaintea jertfelnicului Tau in templul acesta. |
| 23 ascultă-l din ceruri, lucrează şi judecă pe robii Tăi: osândeşte pe cel vinovat şi fă ca purtarea lui să cadă asupra capului lui; fă dreptate celui nevinovat şi răsplăteşte-i după nevinovăţia lui!
| 23 Atunci sa asculti din cer si sa faci judecata robilor Tai: sa osandesti pe cel vinovat, facand sa i se intoarca asupra capului lui fapta sa si sa izbavesti pe cel drept, dandu-i dupa dreptatea lui. |
| 24 Când poporul Tău, Israel, va fi bătut de vrăjmaş, pentru că a păcătuit împotriva Ta: dacă se vor întoarce la Tine şi vor da slavă Numelui Tău, dacă Îţi vor face rugăciuni şi cereri în Casa aceasta -
| 24 Cand poporul Tau Israel va fi batut de dusman, pentru ca a pacatuit inaintea Ta, dar apoi se va intoarce catre Tine, va preaslavi numele Tau si va cere si se va ruga inaintea Ta, in templul acesta, |
| 25 ascultă-i din ceruri, iartă păcatul poporului Tău, Israel, şi adu-i înapoi în ţara pe care ai dat-o lor şi părinţilor lor.
| 25 Atunci sa asculti din cer si sa ierti pacatul poporului Tau Israel si sa-l intorci in pamantul pe care l-ai dat lor si parintilor lor. |
| 26 Când cerul va fi închis şi nu va fi ploaie, din pricina păcatelor lor împotriva Ta: dacă se vor ruga în acest loc şi vor da slavă Numelui Tău, şi dacă se vor întoarce de la păcatele lor (pentru că-i vei fi pedepsit),
| 26 Cand se va incuia cerul si nu va fi ploaie, pentru ca au pacatuit ei inaintea Ta, si-ti vor aduce rugi in locul acesta, vor marturisi numele Tau si se vor intoarce de la pacatul lor pentru ca i-ai smerit, |
| 27 ascultă-i din ceruri, iartă păcatul robilor Tăi şi al poporului Tău, Israel, învaţă-i calea cea bună în care trebuie să meargă şi trimite ploaie pe pământul pe care l-ai dat de moştenire poporului Tău!
| 27 Atunci sa asculti din cer si sa ierti pacatul robilor Tai, al poporului Tau Israel, aratandu-le calea cea buna pe care sa mearga, si sa trimiti ploaie pamantului Tau, pe care l-ai dat poporului Tau de mostenire. |
| 28 Când vor fi în ţară foametea, ciuma, rugina în grâu şi mălura, lăcustele de un soi sau altul, când vrăjmaşul va împresura pe poporul Tău, în ţara lui, în cetăţile lui, când vor fi urgii sau boli de vreun fel:
| 28 De va fi foamete pe pamant, de va fi boala molipsitoare, de va fi vant dogorator sau palitura, lacusta sau omida, dusmanii de-i vor stramtora in tara lor, stau in cetatile lor, de va fi orice necaz, orice boala, |
| 29 dacă un om, dacă tot poporul Tău, Israel, va face rugăciuni şi cereri, şi fiecare îşi va cunoaşte rana şi durerea şi va întinde mâinile spre Casa aceasta -
| 29 Atunci orice rugaciune si orice cerere care se va face de orice om sau de tot poporul Tau Israel, cand ei isi vor simti fiecare necazul sau si durerea si isi vor intinde mainile lor spre templul acesta, |
| 30 ascultă-l din ceruri, din locul locuinţei Tale, şi iartă-l; răsplăteşte fiecăruia după căile lui, Tu, care cunoşti inima fiecăruia - căci numai Tu cunoşti inima copiilor oamenilor -
| 30 Tu sa asculti din cer, din locul sederii Tale, si sa ierti; sa dai fiecaruia dupa caile lui, caci Tu cunosti inima lui si singur stii inima fiilor oamenilor, |
| 31 ca să se teamă de Tine şi să umble în căile Tale tot timpul cât vor trăi în ţara pe care ai dat-o părinţilor noştri!
| 31 Pentru ca sa se teama de Tine si sa umble in caile Tale in toate zilele, cat vor trai pe pamantul pe care l-ai dat parintilor nostri. |
| 32 Când străinul care nu este din poporul Tău, Israel, va veni dintr-o ţară depărtată, din pricina Numelui Tău celui mare, din pricina mâinii Tale celei tari şi din pricina braţului Tău întins, când va veni să se roage în Casa acesta -
| 32 Chiar si strainul, care nu este din poporul Tau Israel, cand va purcede din pamant departat pentru numele Tau cel mare, pentru mana Ta cea puternica si pentru bratul Tau cel inalt si va veni si se va ruga in templul acesta, |
| 33 ascultă-l din ceruri, din locul locuinţei Tale, şi dă străinului aceluia tot ce-Ţi va cere, pentru ca toate popoarele pământului să cunoască Numele Tău, să se teamă de Tine ca poporul Tău, Israel, şi să ştie că Numele Tău este chemat peste Casa aceasta pe care am zidit-o!
| 33 Tu sa asculti din cer, din locul salasluirii Tale, si sa-i implinesti tot lucrul pentru care strainul va striga catre Tine, ca sa stie toate popoarele pamantului, de numele Tau si sa se teama de Tine, cum se teme poporul Tau Israel, si sa stie ca in numele Tau este inchinat templul pe care l-am zidit eu. |
| 34 Când va ieşi poporul Tău la luptă împotriva vrăjmaşilor lui, urmând calea pe care îi vei porunci s-o urmeze: dacă Îţi vor face rugăciuni cu privirile îndreptate spre cetatea aceasta pe care ai ales-o şi spre Casa pe care am zidit-o în Numele Tău -
| 34 Cand poporul Tau va pleca cu razboi impotriva dusmanilor sai, pe drumul pe care-l vei trimite Tu si se va ruga Tie, intorcandu-se spre cetatea aceasta, care Ti-ai ales-o, si spre templul acesta pe care l-am zidit eu numelui Tau, |
| 35 ascultă din ceruri rugăciunile şi cererile lor şi fă-le dreptate!
| 35 Atunci sa asculti din cer rugaciunea lor si cererea lor si sa le faci dreptate. |
| 36 Când vor păcătui împotriva Ta - căci nu este om care să nu păcătuiască - şi când vei fi mâniat împotriva lor şi-i vei da în mâna vrăjmaşului, care-i va duce robi într-o ţară depărtată sau apropiată:
| 36 Cand vor pacatui ei inaintea Ta - caci nu este om care sa nu pacatuiasca - si Tu Te vei supara pe ei si-i vei da dusmanilor lor si cei ce i-au luat robi ii vor duce in pamant departat sau apropiat, |
| 37 dacă îşi vor veni în fire în ţara unde vor fi robi, dacă se vor întoarce la Tine şi Îţi vor face cereri în ţara robiei lor şi vor zice: "Am păcătuit, am săvârşit fărădelegi, am făcut rău!",
| 37 Si cand ei, in pamantul in care vor fi robiti, isi vor veni in sine si se vor intoarce si ti se vor ruga in pamantul robiei lor, zicand: am pacatuit, am facut faradelege, vinovati suntem; |
| 38 dacă se vor întoarce la Tine din toată inima lor şi din tot sufletul lor, în ţara robiei lor, unde au fost duşi robi, dacă-Ţi vor face rugăciuni cu privirile întoarse spre ţara lor, pe care ai dat-o părinţilor lor, spre cetatea pe care ai ales-o şi spre Casa pe care am zidit-o Numelui Tău -
| 38 Daca se vor intoarce catre Tine cu toata inima lor si cu tot sufletul lor, in pamantul robiei lor, unde ei se vor afla dusi robi si se vor ruga, intorcandu-se spre pamantul lor, pe care Tu l-ai dat parintilor lor si spre "etatea care ti-ai ales-o si spre templul pe care l-am zidit eu numelui Tau, |
| 39 ascultă din ceruri, din locul locuinţei Tale, rugăciunile şi cererile lor şi fă-le dreptate: iartă poporului Tău păcatele făcute împotriva Ta!
| 39 Atunci sa asculti din cer, din locul sederii Tale, rugaciunea lor si cererea lor, si sa le faci dreptate si sa ierti pe poporul Tau de ceea ce a pacatuit inaintea Ta. |
| 40 Acum, Dumnezeule, ochii Tăi să fie deschişi, şi urechile să-Ţi fie cu luare aminte la rugăciunea făcută în locul acesta!
| 40 Dumnezeul meu, sa-Ti fie ochii Tai deschisi si urechile Tale cu luare aminte la rugaciunea care Ti se va face in locul acesta. |
| 41 Acum, Doamne Dumnezeule, scoală-Te, vino la locul Tău de odihnă, Tu şi chivotul măreţiei Tale. Preoţii Tăi, Doamne Dumnezeule, să fie îmbrăcaţi cu mântuirea, şi preaiubiţii Tăi să se bucure de fericire!
| 41 Si acum, Doamne Dumnezeule, scoala-Te si vino la locul de odihna al Tau, Tu si chivotul puterii Tale. Preotii Tai, Doamne Dumnezeule, se vor imbraca intru mantuire si cuviosii Tai se vor desfata de bunatati. |
| 42 Doamne Dumnezeule, nu îndepărta pe unsul Tău, adu-Ţi aminte de bunătăţile făgăduite robului Tău David!"
| 42 Doamne Dumnezeule, sa nu-Ti intorci fata Ta nici de la unsul Tau, ci adu-Ti aminte de indurarile cele catre David, robul Tau". |
