| 1 Eu, Pavel, vă rog, prin blândeţea şi bunătatea lui Hristos - eu, cel "smerit când sunt de faţă în mijlocul vostru, şi plin de îndrăzneală împotriva voastră, când sunt departe" -
| 1 Insumi eu, Pavel, va indemn prin blandetea si ingaduinta lui Hristos - eu care de fata sunt smerit intre voi, dar, in lipsa, indraznesc fata de voi S |
| 2 vă rog, dar, să nu mă faceţi ca, atunci când voi fi de faţă, să alerg cu hotărâre la îndrăzneala aceea pe care am de gând s-o întrebuinţez împotriva unora care îşi închipuie că noi suntem mânaţi de firea pământească.
| 2 Va rog, dar, sa nu ma siliti, cand voi fi de fata, sa indraznesc cu increderea cu care gandesc ca voi indrazni impotriva unora care ne socotesc ca umblam dupa trup. |
| 3 Măcar că trăim în firea pământească, totuşi nu ne luptăm călăuziţi de firea pământească.
| 3 Pentru ca, desi umblam in trup, nu ne luptam trupeste. |
| 4 Căci armele cu care ne luptăm noi nu sunt supuse firii pământeşti, ci sunt puternice, întărite de Dumnezeu ca să surpe întăriturile.
| 4 Caci armele luptei noastre nu sunt trupesti, ci puternice inaintea lui Dumnezeu, spre daramarea intariturilor. Noi surpam iscodirile mintii, |
| 5 Noi răsturnăm izvodirile minţii şi orice înălţime care se ridică împotriva cunoştinţei lui Dumnezeu; şi orice gând îl facem rob ascultării de Hristos.
| 5 Si toata trufia care se ridica impotriva cunoasterii lui Dumnezeu si tot gandul il robim, spre ascultarea lui Hristos, |
| 6 Îndată ce se va săvârşi ascultarea aceasta din partea voastră, suntem gata să pedepsim orice neascultare.
| 6 Si gata suntem sa pedepsim toata neascultarea, atunci cand supunerea voastra va fi deplina. |
| 7 La înfăţişare vă uitaţi? Dacă cineva crede că "este al lui Hristos", să aibă în vedere că, după cum el este al lui Hristos, tot aşa suntem şi noi.
| 7 Judecati lucrurile asa cum se arata: daca cineva are incredere in sine ca este al lui Hristos, sa gandeasca iarasi de la sine aceasta, ca precum este el al lui Hristos, tot asa suntem si noi. |
| 8 Şi, chiar dacă m-aş lăuda ceva mai mult cu stăpânirea pe care mi-a dat-o Domnul pentru zidirea voastră, iar nu pentru dărâmarea voastră, tot nu mi-ar fi ruşine.
| 8 Si chiar de ma voi lauda, ceva mai mult, cu puterea noastra, pe care ne-a dat-o Domnul spre zidirea, iar nu spre daramarea voastra, nu ma voi rusina, |
| 9 Zic aşa, ca să nu se pară că vreau să vă înfricoşez prin epistolele mele.
| 9 Ca sa nu par ca v-as infricosa prin scrisori. |
| 10 "De fapt", zic ei, "epistolele lui sunt cu greutate şi pline de putere; dar, când este de faţă el însuşi, este moale, şi cuvântul lui n-are nicio greutate."
| 10 Ca scrisorile lui, zic ei, sunt grele si tari, dar infatisarea trupului este slaba si cuvantul lui este dispretuit. |
| 11 Cine judecă aşa să fie încredinţat că, aşa cum suntem în vorbă, în epistolele noastre, când nu suntem de faţă, tot aşa vom fi şi în faptă, când vom fi de faţă!
| 11 Cel ce vorbeste astfel sa-si dea seama ca asa cum suntem cu cuvantul prin scrisori, cand nu suntem de fata, tot asa suntem si cu fapta, cand suntem de fata. |
| 12 Negreşit, n-avem îndrăzneala să ne punem alături sau în rândul unora din aceia care se laudă singuri. Dar ei, prin faptul că se măsoară cu ei înşişi şi se pun alături ei cu ei înşişi, sunt fără pricepere.
| 12 Caci nu indraznim sa ne numaram sau sa ne asemanam cu unii care se lauda singuri; dar aceia, masurandu-se si asemanandu-se pe ei cu ei insisi, nu au pricepere. |
| 13 Noi însă nu ne lăudăm dincolo de măsura noastră, ci în măsura marginilor pe care le-a însemnat Dumnezeu câmpului nostru ca să ajungem până la voi.
| 13 Iar noi nu ne vom lauda fara masura, ci dupa masura dreptarului cu care ne-a masurat noua Dumnezeu, ca sa ajungem si pana la voi. |
| 14 Nu ne întindem prea mult, ca şi când n-am fi ajuns până la voi, căci, în adevăr, până la voi am ajuns în Evanghelia lui Hristos.
| 14 Caci nu ne intindem peste masura, ca si cum n-am fi ajuns la voi, caci am si ajuns cu Evanghelia lui Hristos pana la voi. |
| 15 Nu ne lăudăm peste măsura noastră, adică, nu ne lăudăm cu ostenelile altuia; ci avem nădejdea că, dacă credinţa voastră creşte, va creşte şi câmpul nostru de lucru între voi, nespus de mult, după măsura noastră.
| 15 Nu ne laudam peste masura cu ostenelile altora, ci avem nadejde ca, tot crescand credinta voastra, ne vom mari in voi cu prisosinta, dupa masura noastra, |
| 16 Aşa că vom putea propovădui Evanghelia şi în ţinuturile care sunt dincolo de al vostru, fără să intrăm în câmpul de lucru al altuia, ca să ne lăudăm cu lucrări făcute de-a gata.
| 16 Ca sa propovaduim Evanghelia si in tinuturile de dincolo de voi, dar fara sa ne laudam cu masura straina, in cele de-a gata. |
| 17 Ci "oricine se laudă să se laude în Domnul."
| 17 Iar cel ce se lauda, in Domnul sa se laude. |
| 18 Pentru că nu cine se laudă singur va fi primit, ci acela pe care Domnul îl laudă.
| 18 Pentru ca nu cel ce se lauda singur este dovedit bun, ci acela pe care Domnul il lauda. |
