1 Ce frumoasă eşti, iubito, ce frumoasă eşti! Ochii tăi sunt ochi de porumbiţă, sub marama ta. Părul tău este ca o turmă de capre poposită pe coama muntelui Galaad.
| 1 Cat de frumoasa esti tu, draga mea, cit de frumoasa esti! Ochi de porumbita ai, umbriri de negrele-ti sprancene, parul tau turma de capre pare, ce din munti, din Galaad coboara. |
2 Dinţii tăi sunt ca o turmă de oi tunse care ies din scăldătoare, toate cu gemeni, şi niciuna din ele nu este stearpă.
| 2 Dintii tai par turma de oi tunse, ce ies din scaldatoare facand doua siruri stranse si neavand nici o stirbitura. |
3 Buzele tale sunt ca un fir de cârmâz, şi gura ta este drăguţă; obrazul tău este ca o jumătate de rodie, sub marama ta.
| 3 Cordelute purpurii sunt ale tale buze si gura ta-i incantatoare. Doua jumatati de rodii par obrajii tai sub valul tau cel straveziu. |
4 Gâtul tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme; o mie de scuturi atârnă de el, toate scuturi de viteji.
| 4 Gatul tau e turnul lui David, menit sa fie casa de arme: mii de scuturi atarna acolo si tot scuturi de viteji. |
5 Amândouă ţâţele tale sunt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare care pasc între crini.
| 5 Cei doi sani ai tai par doi pui de caprioara, doi iezi care pasc printre crini. |
6 Până se răcoreşte ziua şi până fug umbrele, voi veni la tine, munte de mir, şi la tine, deal de tămâie.
| 6 Pana nu se racoreste ziua, pana nu se-ntinde umbra serii, voi veni la tine, colina de mirt, voi veni la tine, munte de tamaie. |
7 Eşti frumoasă de tot, iubito, şi n-ai niciun cusur.
| 7 Cat de frumoasa esti tu, draga mea, si fara nici o pata. |
8 Vino cu mine din Liban, mireaso, vino cu mine din Liban! Priveşte din vârful muntelui Amana, din vârful muntelui Senir şi Hermon, din vizuinile leilor, din munţii pardoşilor!
| 8 Vino din Liban, mireasa mea, vino din Liban cu mine! Degraba coboara din Amana, din Senir si din Hermon, din culcusul leilor si din munti cu leoparzi! |
9 Mi-ai răpit inima, soro, mireaso, mi-ai răpit inima numai cu o privire, numai cu unul din lănţişoarele de la gâtul tău!
| 9 Sora mea, mireasa mea, tu mi-ai robit inima numai c-o privire a ta si cu colanu-ti de la san. |
10 Ce lipici în dezmierdările tale, soro, mireaso! Dezmierdările tale preţuiesc mai mult decât vinul, şi miresmele tale sunt mai plăcute decât toate miroznele!
| 10 Cat de dulce, cand dezmierzi, esti tu sora mea mireasa; si mai dulce decat vinul este mangaierea ta. si mireasma ta placuta este mai presus de orice mir. |
11 Miere picură din buzele tale, mireaso, miere şi lapte se află sub limba ta, şi mirosul hainelor tale este ca mirosul Libanului.
| 11 Ale tale buze miere izvorasc, iubito, miere curge, lapte curge, de sub limba ta; mirosul imbracamintei tale e mireasma de Liban. |
12 Eşti o grădină închisă, soro, mireaso, un izvor închis, o fântână pecetluită.
| 12 Esti gradina incuiata, sora mea, mireasa mea, fantana acoperita si izvor pecetluit. |
13 Odraslele tale sunt o grădină de rodii, cu cele mai alese roade, mălini negri şi nard;
| 13 Vlastarele tale cladesc un paradis de rodii cu fructe dulci si minunate, avand pe margini arbusti care revarsa miresme: |
14 nard şi şofran, trestie mirositoare şi scorţişoară, cu tot felul de tufari de tămâie, smirnă şi aloe, cu cele mai alese miresme.
| 14 Nard, sofran si scortisoara cu trestie mirositoare, cu felurime de copaci, ce tamaie lacrimeaza, cu mirt si cu aloe si cu arbusti mirositori. |
15 O fântână din grădini, un izvor de ape vii ce curge din Liban.
| 15 In gradina-i o fantana, un izvor de apa vie si paraie din Libar. |
16 Scoală-te, crivăţule! Vino, vântule de miazăzi! Suflaţi peste grădina mea, ca să picure mirosurile din ea! - Să intre iubitul meu în grădina lui şi să mănânce din roadele ei alese! -
| 16 Scoala vant de miazanoapte, vino vant de miazazi, suflati prin gradina mea si miresmele-i starniti; iar iubitul meu sa vina, in gradina sa sa intre si din roadele ei scumpe sa culeaga, sa manance. |